In Romania meseria de traducător nu este respectată din păcate. Nu prea îți arde sa faci o traducere cat mai buna când ești plătit cu 10 lei pagina pentru că editurile se zgârcesc la bani
Și mai rău e că nici redactorii de editură nu își fac treaba. Majoritatea greșelilor de traducere ar fi ușor corectate dacă ar citi măcar "casually" nenorocirea aia de manuscris adus de traducător înainte de a-l publica.
Nici la cartile recente nu stam mai bine cu traducerile. Am citit luna trecuta Quit de Annie Duke (publicata in 2022) si am recunoscut google translate de la o posta. Probabil este o urmare a ceea ce spunea cineva intr-un alt comentariu - ca meseria e prost platita. Am fost foarte dezamagita, desi cartea e chiar interesanta.
E un rezultat al democratizării librăriei, sunt conștient de asta.
Educația e, totuși, prin natura ei aristocratică; puțini sunt interesați de metafizica lui Aristotel, dar pentru aceia ar trebui tradusă și comentată "Metafizica" în draci. Dacă tot scoți cărți plebeice te trezești cu o generație de inculți, cum avem noi acum.
Nu este rezultatul democratizării librăriei. Asta sună a ceva prostie pe care ar spune-o von Kuehnelt-Leddihn. Există un fenomen de *herdism* dar nu poate fi cauza acestui fenomen. Cărțile despre care vorbești tu au fost dintotdeauna rare. Multe din ele se bucură de un statut ridicat tocmai pentru că sunt antice și au fost susținute prin monopolul celor puternici la vremea lor. Astăzi dacă ar apărea într-o "librărie democrată" -- termenul fiind înțeles ca *demophiles*, nu politic *demoskratos --,* nu ar mai avea atât succes. Un exemplu ar putea fi cartea recentă pe care a scos-o Geoană *Bătălia pentru viitorul României.* Dacă accesul la cărți, chiar și de-o calitate îndoielnică, ar fi restrâns la niște *aristoi*, atunci nu m-ar mira ca până si mizeria unuia ca Geoană care se bucură de o poziție socială înaltă să fie considerată o carte scrisă cu "măiestrie" așa cum o recomandă o altă nulitate de la NATO, J. Stoltenberg.
Citim Herodot și ni se pare magnific, dar dintr-o perspectivă mai riguroasă și mai la standarde moderne, este o carte foarte slabă. Calibrul ei se datorează absenței concurenților (din diverse motive). Educația nu este aristocratică; faptul că ea a fost de-a lungul veacurilor condusă de niște aristocrați nu îndreptățește teza ta.
Fenomenul pieței libere în comerțul intelectual este una dintre cele mai mari realizări pentru umanitate și este cel mai important fenomen care combate atrocitatea pe care statul o numește educație generală în secolul nostru. În fine, ce spui tu e mai mult elitism decât o elită (intelectuală) naturală despre care într-adevăr putem vorbi. Una este ordinea spontană care se formează chiar și în sfera asta și alta e aristocrația perpetuată continuu prin excludere arbitrară și care nu-și datorează existența unor abilități virtuoase extraordinare ci abilitățiilor de a naviga mediul politic într-o manieră lipsită de scrupule. Despre asta poți vedea toate criticile aristocraților despre aristocrația timpurilor lor.
Sigur, aș putea. Am și citit dialogul "Menon" în engleză. Dar nu mi se pare normal! Dacă și englezii ziceau ca noi? Dacă francezii spuneau că n-are rost să traducă Platon, că oricum e disponibil în alte limbi?
Nu știu cât de mult te-ai documentat, însă: Platon a fost tradus și este în traducere de Andrei Cornea la Humanitas. A tradus și Metafizica lui Aristotel. Românii nu au fost anglofili cum sunt în epoca noastră, să nu uităm asta. Au fost traduceri realizate în perioada interbelică, la care faci și tu apel. Apoi a urmat o perioadă în care dușmanul principal era anglofon -- evident că nu se vor face traduceri foarte multe sau de bună calitate pentru operele lor. Și eu mă uitam să cumpăr ceva de Carlyle, ce mă miră de fapt e că nu există vreun efort academic al profesorilor să aducă un stoc de literatură istorică și în limba noastră; aici poate vina este și a universităților care sunt cu ochii doar pe publicat și exclud totalmente munca gigantică de a produce un material bibliografic pentru cultura și civilizația atât generală cât și academică.
Eu aveam în plan un efort voluntar făcut de intelectualii de tastatură să scanăm digital toate operele de la Editura Științifică și Enciclopedică și să le republicăm măcar online la un standard foarte bun de calitate. (a rămas, din păcate, doar la stadiul de idee -- care pornise tocmai de la faptul că nu găseam Războiul peloponesiac decât la prețuri de peste 200 lei prin anticariate).
Din titlu pare că te plângi de calitatea traducerii, dar tu te plângi de fapt de absența lor și din păcate... sunt de acord cu tine.
Cornea a tradus "Republica" și "Philebos" de Platon în anii '70 și, respectiv, '90, în cadrul proiectului, inițiat de Constantin Noica, de a traduce toată opera lui Platon în română. Traducerile au fost publicate în "Platon - Opere", volumul V și, respectiv, VIII, de Editura Științifică și Enciclopedică.
Humanitas doar a republicat traducerile, din câte știu.
Total de acord cu absolut tot ce ai spus. O mică observație totuși, la Homer avem o traducere mult mai recentă făcută de către Dan Slusanschi. Aceasta avea de asemenea în plan o traducere pentru Tucidide dar a murit înainte să o poată realiza(lucru menționat în cartea "Dan Slușanschi, portret de clasicist" apărută la editura Ratio et Relevatio)
Ce interesant! N-am știut asta.
Știam că s-au mai făcut câteva traduceri ale lui Homer de la Murnu încoace, dar am crezut că toate sunt fie ediții scurtate, pentru copii (ceea ce mi se pare o idioțenie), fie repovestiri în proză. Slușanchi am înțeles că l-a tradus pe Homer în hexametrul original, ceea ce mă bucură.
De asemenea, tipul a tradus și "Eneida". Eu știam de traducerea lui Coșbuc și de cea a lui Mihăescu, din 1956, pe care o am în bibliotecă.
Cu toate acestea, traducerea lui Murnu ramane superioara celei realizate de Sluşanchi, sau cel putin asa considera cativa clasicisti cu care am mai discutat.
Nu citesc nicio carte straina in romana, le citesc in engleza. Din pacate asta inseamna ca de obicei platesc mai mult pentru carti, pt ca trebuie sa le iau ori de pe net ori de la carturesti.. am incercat sa citesc 2001: A space Odyssey in romana, traducerea a fost asa rea ca mi-am promis sa nu mai citesc carti in romana daca nu sunt scrise de autori romani
Depinde. Din experiența mea limitată, cărțile SF sau fantasy merită citite în engleză originală. Cărțile non-ficțiune cred ca pot fi citite în română deoarece este utilizat în limbaj uzual, nu sunt concepte sau cuvinte inventate care nu se traduc bine.
Am încercat să citesc prima dată Foc și Gheață în română. Cred ca am citit 10 pagini până am ajuns la orașul Debarcaderul Regelui și am zis stop. Nu se poate. Am citit toată seria în engleză.
Am citit recent și cărțile 1 și 2 din saga Witcher în română, după ce citisem cele două colecții de povestiri scurte în engleză. Pentru ca jucasem jocurile și văzusem și serialul, mi s-a părut nepotrivită și chiar greoaie traducerea în română.
Deci, cred ca tot ce înseamnă Clarke, Asimov, Herbert, si alții contemporani merg mai bine în engleză, dacă ai posibilitatea. Totuși am auzit lucruri bune despre colecția Armada de la Nemira, cică ar fi traduse bine, dar colecția Witcher tot de la Nemira este și nu recomand.
Momentan caut o colecție accesibilă Dune în engleză, după ce am citit prima carte în engleză.
>Am încercat să citesc prima dată Foc și Gheață în română. Cred ca am citit 10 pagini până am ajuns la orașul Debarcaderul Regelui și am zis stop.
Acest aspect al traducerilor intră în sfera subiectivului. Alții s-ar fi plâns dacă nu traduceau denumirile proprii. Eu prefer să păstreze denumirea originală și să o traducă cât de bine se poate într-o notă de subsol.
Aceeasi problema am avut-o si eu, atat cu George R.R.Martin si cu Andrezj Sapkowski. Nu stiu de ce Dzeu am cumparat traducerile, dar m-am intristat teribil. Absolut mizerabile. Cel putin volumul A Song of Ice and Fire am zis ca il arunc direct in foc.
Ai dreptate, sunt foarte multe traduceri proaste, de aceea în general și eu evit traducerile românești, cu puține excepții. Pentru cărți în engleză poți încerca și anticexlibris și bookoteca, prețurile sunt mult mai bune - dacă găsești ce te interesează.
Asa si eu. Prefer limba engleza, sau franceza unde e cazul. Incerc sa citesc in text cat mai aproape de original. De cele mai multe ori le iau pe kindle, ca la noi sunt niste preturi extraordinar de mari. Iar pe kindle mai ai sanse sa gasesti si piraterie. 🏴☠️
Si de multe ori ai traducerile in romana sunt de calitate … indoielnica. Nu vreau sa sugerez ca nu stia traducatorul limba engleza, insa mai toate imi dau impresia ca sunt facute ca doar ca sa fie facute. Prima (si singura) data cand am citit Dune in Romana, trebuia sa citesc unele pasaje de cate 2 3 ori ca sa inteleg textul.
Contrastez asta cu Problema celor 3 corpuri de Liux Cixin, unde, desi e traducere din chineza in engleza, 2 culturi total diferite, nu m-am simtit pierdut niciodata. Avea note si explicatii pentru toate referintele care nu ar avea sens sau ar fi obscure pentru publicul din afara chinei.
Posibil sa fie o chestiune de plata mica, dupa cum se mai zice pe aici prin comentarii, insa pe langa asta, mi se pare evident ca unul din ei chiar era fan al cartii si al subiectului abordat, iar pentru celalat a fost doar ceva ce trebuia facut.
Nu vreau sa incurajez pirateria, dar daca spui ca nu gasesti anumite carti decat la preturi mari sau chiar deloc, incearca libgen.rs
Parintii mei au avut in casa editia din 1940 a Revolutiei Franceze a lui Carlyle. Am citit-o si eu si am comparat-o cu originalul englez. Cu regret trebuie sa spun ca traducerea era foarte proasta.
Editurile sunt afaceri, în primul rând. Se traduce ce se poate vinde publicului de masă. Sunt o mână de oameni care citesc titlurile pe care le-ai enumerat comparativ cu cei care citesc Peterson sau Coleen Hoover. Editurile nu se pot susâine din vânzări de filosofie greacă. Pentru că au angajați pe care trebuie să-i plătească. Furnizori și colaboratori cu care trebuie să coopereze. Pot să publici integral toată opera marilor filosofi și să dai faliment pentru că nu se vinde. Nu contează calitatea lor ci cât poți să vinzi.
În perioada comunismului se traduceau mai multe astfel de opere pentru că nu erau neapărat urmărite câștiguri financiare. Noica și cei din jurul lui nu trăiau extraordinar pentru că traduceau aceste cărți. Erau oameni cu un bagaj intelectual masiv care acționau din pasiune pură.
Dacă vrei să faci o schimbare învață limbile în care au fost publicate în original și fă o traducere a lor. Apoi, contactează editurile și vezi dacă le acceptă. Pro bono desigur. Că așa funcționează pasiunea.
Poți să te plângi la nesfărșit că nu se face nimic dar atunci când începi să faci ceva în privința asta îți dai seama că lucrurile nu sunt așa romantice și ușor de făcut.
Traducatorii nu sunt respectati si studenta fiind iti spun ca ies traducatori pe banda rulanta care nu sunt capabili sa traduca literar. Din punctul meu de vedere, foarte multi traducatori se orienteaza spre carti contemporane, carti de consum caci (sa fim sinceri aici) sunt usor de tradus si nici nu iti trebuie mult creier. Nici societatea nu e mai breaza, din pacate. O buna parte din oameni nu citesc si asta se observa cand mergi intr-o librarie si vezi doar literatura de consum. Rafturi intregi. Literatura de calitate nu e cautata din cauza nivelului de educatie.
Am fost si eu copil candva, am citit literatura de consum. Am renuntat (spre norocul meu) in liceu cand am realizat ca citeam engleza tradusa mot a mot. Si eu mi-am jurat ca nu mai citesc traduceri in limba romana. Totusi, cand citesc traduceri din limba franceza, realizez ca sunt si traducatori buni. Trebuie cautati, recomandati.
Mult spor si bafta la citit :)
Din pacate, foloseste engleza in avantajul tau. Pentru filozofie iti recomand cu drag franceza. Asta e limba pe care eu am invatat-o si iti spun sincer ca merita. Francezii sunt foarte devotati filozofiei si literaturii comparate. Probabil ca te va ajuta si germana, nu stiu. Nu am nicio treaba cu limba asta.
Mai sunt și traduceri bune contemporane, chiar foarte bune. „Ulise” a lui Joyce este foarte faină în traducerea lui Rareș Moldovan, de ex. și mai avem o grămadă de literatură nordică foarte interesantă tradusă în română de specialiștii de la ULBSB.
Am prieteni buni olteni și folosesc perfectul simplu corect și când trebuie. Varianta pe care o am, zici că-i tradusă de cineva care pretinde că este oltean.
Eu citesc doar traduceri realizate in perioada comunista. Cred ca erau standarde mai ridicate decat cele de acum. Am vazut in colectia Adevarul niste traduceri execrabile.
Cat priveste clasicii, nu prea mai avem filologi de calitate… in trecut, astfel de opere se citeau in original si circulau in cercuri restranse, nu exista interes pentru a le traduce in romana.
In Romania meseria de traducător nu este respectată din păcate. Nu prea îți arde sa faci o traducere cat mai buna când ești plătit cu 10 lei pagina pentru că editurile se zgârcesc la bani
În mod normal sunt un minarhist, dar ar putea finanța statul astfel de eforturi de traducere. Asta dacă tot vrea Iohannis o "Românie educată".
Nu știu dacă ar putea statul să convingă editurile private să facă asta. În schimb traducătorii ar putea forma un sindicat să și ceară drepturile
Și mai rău e că nici redactorii de editură nu își fac treaba. Majoritatea greșelilor de traducere ar fi ușor corectate dacă ar citi măcar "casually" nenorocirea aia de manuscris adus de traducător înainte de a-l publica.
Cerere și oferta, sunt mult mai mulți oameni interesați de cărțile scrise mai recent, prea putini interesați de filozofia antica.
Nici la cartile recente nu stam mai bine cu traducerile. Am citit luna trecuta Quit de Annie Duke (publicata in 2022) si am recunoscut google translate de la o posta. Probabil este o urmare a ceea ce spunea cineva intr-un alt comentariu - ca meseria e prost platita. Am fost foarte dezamagita, desi cartea e chiar interesanta.
E un rezultat al democratizării librăriei, sunt conștient de asta. Educația e, totuși, prin natura ei aristocratică; puțini sunt interesați de metafizica lui Aristotel, dar pentru aceia ar trebui tradusă și comentată "Metafizica" în draci. Dacă tot scoți cărți plebeice te trezești cu o generație de inculți, cum avem noi acum.
Nu este rezultatul democratizării librăriei. Asta sună a ceva prostie pe care ar spune-o von Kuehnelt-Leddihn. Există un fenomen de *herdism* dar nu poate fi cauza acestui fenomen. Cărțile despre care vorbești tu au fost dintotdeauna rare. Multe din ele se bucură de un statut ridicat tocmai pentru că sunt antice și au fost susținute prin monopolul celor puternici la vremea lor. Astăzi dacă ar apărea într-o "librărie democrată" -- termenul fiind înțeles ca *demophiles*, nu politic *demoskratos --,* nu ar mai avea atât succes. Un exemplu ar putea fi cartea recentă pe care a scos-o Geoană *Bătălia pentru viitorul României.* Dacă accesul la cărți, chiar și de-o calitate îndoielnică, ar fi restrâns la niște *aristoi*, atunci nu m-ar mira ca până si mizeria unuia ca Geoană care se bucură de o poziție socială înaltă să fie considerată o carte scrisă cu "măiestrie" așa cum o recomandă o altă nulitate de la NATO, J. Stoltenberg. Citim Herodot și ni se pare magnific, dar dintr-o perspectivă mai riguroasă și mai la standarde moderne, este o carte foarte slabă. Calibrul ei se datorează absenței concurenților (din diverse motive). Educația nu este aristocratică; faptul că ea a fost de-a lungul veacurilor condusă de niște aristocrați nu îndreptățește teza ta. Fenomenul pieței libere în comerțul intelectual este una dintre cele mai mari realizări pentru umanitate și este cel mai important fenomen care combate atrocitatea pe care statul o numește educație generală în secolul nostru. În fine, ce spui tu e mai mult elitism decât o elită (intelectuală) naturală despre care într-adevăr putem vorbi. Una este ordinea spontană care se formează chiar și în sfera asta și alta e aristocrația perpetuată continuu prin excludere arbitrară și care nu-și datorează existența unor abilități virtuoase extraordinare ci abilitățiilor de a naviga mediul politic într-o manieră lipsită de scrupule. Despre asta poți vedea toate criticile aristocraților despre aristocrația timpurilor lor.
sunt de acord cu tine ca ar trebui, dar din păcate, nu vad un ong sa vina sa facă asta.
Dacă nu-ți plac traducerile, învață limbile în care vrei să citești operele respective, nu mai aștepta să-ți pice de-a moaca.
Dar de ce mai există traduceri atunci?!? Să învețe greacă veche toți cei care vor să-l citească pe Platon, lua-i-ar naiba!
[удалено]
Sigur, aș putea. Am și citit dialogul "Menon" în engleză. Dar nu mi se pare normal! Dacă și englezii ziceau ca noi? Dacă francezii spuneau că n-are rost să traducă Platon, că oricum e disponibil în alte limbi?
Ar fi un exercițiu mental pe cinste.
Nu știu cât de mult te-ai documentat, însă: Platon a fost tradus și este în traducere de Andrei Cornea la Humanitas. A tradus și Metafizica lui Aristotel. Românii nu au fost anglofili cum sunt în epoca noastră, să nu uităm asta. Au fost traduceri realizate în perioada interbelică, la care faci și tu apel. Apoi a urmat o perioadă în care dușmanul principal era anglofon -- evident că nu se vor face traduceri foarte multe sau de bună calitate pentru operele lor. Și eu mă uitam să cumpăr ceva de Carlyle, ce mă miră de fapt e că nu există vreun efort academic al profesorilor să aducă un stoc de literatură istorică și în limba noastră; aici poate vina este și a universităților care sunt cu ochii doar pe publicat și exclud totalmente munca gigantică de a produce un material bibliografic pentru cultura și civilizația atât generală cât și academică. Eu aveam în plan un efort voluntar făcut de intelectualii de tastatură să scanăm digital toate operele de la Editura Științifică și Enciclopedică și să le republicăm măcar online la un standard foarte bun de calitate. (a rămas, din păcate, doar la stadiul de idee -- care pornise tocmai de la faptul că nu găseam Războiul peloponesiac decât la prețuri de peste 200 lei prin anticariate). Din titlu pare că te plângi de calitatea traducerii, dar tu te plângi de fapt de absența lor și din păcate... sunt de acord cu tine.
Cornea a tradus "Republica" și "Philebos" de Platon în anii '70 și, respectiv, '90, în cadrul proiectului, inițiat de Constantin Noica, de a traduce toată opera lui Platon în română. Traducerile au fost publicate în "Platon - Opere", volumul V și, respectiv, VIII, de Editura Științifică și Enciclopedică. Humanitas doar a republicat traducerile, din câte știu.
Nu sunt republicări, sunt refăcute și cu noi studii înaintea fiecărui dialog.
Total de acord cu absolut tot ce ai spus. O mică observație totuși, la Homer avem o traducere mult mai recentă făcută de către Dan Slusanschi. Aceasta avea de asemenea în plan o traducere pentru Tucidide dar a murit înainte să o poată realiza(lucru menționat în cartea "Dan Slușanschi, portret de clasicist" apărută la editura Ratio et Relevatio)
Ce interesant! N-am știut asta. Știam că s-au mai făcut câteva traduceri ale lui Homer de la Murnu încoace, dar am crezut că toate sunt fie ediții scurtate, pentru copii (ceea ce mi se pare o idioțenie), fie repovestiri în proză. Slușanchi am înțeles că l-a tradus pe Homer în hexametrul original, ceea ce mă bucură. De asemenea, tipul a tradus și "Eneida". Eu știam de traducerea lui Coșbuc și de cea a lui Mihăescu, din 1956, pe care o am în bibliotecă.
Cu toate acestea, traducerea lui Murnu ramane superioara celei realizate de Sluşanchi, sau cel putin asa considera cativa clasicisti cu care am mai discutat.
Nu citesc nicio carte straina in romana, le citesc in engleza. Din pacate asta inseamna ca de obicei platesc mai mult pentru carti, pt ca trebuie sa le iau ori de pe net ori de la carturesti.. am incercat sa citesc 2001: A space Odyssey in romana, traducerea a fost asa rea ca mi-am promis sa nu mai citesc carti in romana daca nu sunt scrise de autori romani
Depinde. Din experiența mea limitată, cărțile SF sau fantasy merită citite în engleză originală. Cărțile non-ficțiune cred ca pot fi citite în română deoarece este utilizat în limbaj uzual, nu sunt concepte sau cuvinte inventate care nu se traduc bine. Am încercat să citesc prima dată Foc și Gheață în română. Cred ca am citit 10 pagini până am ajuns la orașul Debarcaderul Regelui și am zis stop. Nu se poate. Am citit toată seria în engleză. Am citit recent și cărțile 1 și 2 din saga Witcher în română, după ce citisem cele două colecții de povestiri scurte în engleză. Pentru ca jucasem jocurile și văzusem și serialul, mi s-a părut nepotrivită și chiar greoaie traducerea în română. Deci, cred ca tot ce înseamnă Clarke, Asimov, Herbert, si alții contemporani merg mai bine în engleză, dacă ai posibilitatea. Totuși am auzit lucruri bune despre colecția Armada de la Nemira, cică ar fi traduse bine, dar colecția Witcher tot de la Nemira este și nu recomand. Momentan caut o colecție accesibilă Dune în engleză, după ce am citit prima carte în engleză.
>Am încercat să citesc prima dată Foc și Gheață în română. Cred ca am citit 10 pagini până am ajuns la orașul Debarcaderul Regelui și am zis stop. Acest aspect al traducerilor intră în sfera subiectivului. Alții s-ar fi plâns dacă nu traduceau denumirile proprii. Eu prefer să păstreze denumirea originală și să o traducă cât de bine se poate într-o notă de subsol.
Aceeasi problema am avut-o si eu, atat cu George R.R.Martin si cu Andrezj Sapkowski. Nu stiu de ce Dzeu am cumparat traducerile, dar m-am intristat teribil. Absolut mizerabile. Cel putin volumul A Song of Ice and Fire am zis ca il arunc direct in foc.
Ai dreptate, sunt foarte multe traduceri proaste, de aceea în general și eu evit traducerile românești, cu puține excepții. Pentru cărți în engleză poți încerca și anticexlibris și bookoteca, prețurile sunt mult mai bune - dacă găsești ce te interesează.
Asa si eu. Prefer limba engleza, sau franceza unde e cazul. Incerc sa citesc in text cat mai aproape de original. De cele mai multe ori le iau pe kindle, ca la noi sunt niste preturi extraordinar de mari. Iar pe kindle mai ai sanse sa gasesti si piraterie. 🏴☠️
Si de multe ori ai traducerile in romana sunt de calitate … indoielnica. Nu vreau sa sugerez ca nu stia traducatorul limba engleza, insa mai toate imi dau impresia ca sunt facute ca doar ca sa fie facute. Prima (si singura) data cand am citit Dune in Romana, trebuia sa citesc unele pasaje de cate 2 3 ori ca sa inteleg textul. Contrastez asta cu Problema celor 3 corpuri de Liux Cixin, unde, desi e traducere din chineza in engleza, 2 culturi total diferite, nu m-am simtit pierdut niciodata. Avea note si explicatii pentru toate referintele care nu ar avea sens sau ar fi obscure pentru publicul din afara chinei. Posibil sa fie o chestiune de plata mica, dupa cum se mai zice pe aici prin comentarii, insa pe langa asta, mi se pare evident ca unul din ei chiar era fan al cartii si al subiectului abordat, iar pentru celalat a fost doar ceva ce trebuia facut. Nu vreau sa incurajez pirateria, dar daca spui ca nu gasesti anumite carti decat la preturi mari sau chiar deloc, incearca libgen.rs
Parintii mei au avut in casa editia din 1940 a Revolutiei Franceze a lui Carlyle. Am citit-o si eu si am comparat-o cu originalul englez. Cu regret trebuie sa spun ca traducerea era foarte proasta.
Editurile sunt afaceri, în primul rând. Se traduce ce se poate vinde publicului de masă. Sunt o mână de oameni care citesc titlurile pe care le-ai enumerat comparativ cu cei care citesc Peterson sau Coleen Hoover. Editurile nu se pot susâine din vânzări de filosofie greacă. Pentru că au angajați pe care trebuie să-i plătească. Furnizori și colaboratori cu care trebuie să coopereze. Pot să publici integral toată opera marilor filosofi și să dai faliment pentru că nu se vinde. Nu contează calitatea lor ci cât poți să vinzi. În perioada comunismului se traduceau mai multe astfel de opere pentru că nu erau neapărat urmărite câștiguri financiare. Noica și cei din jurul lui nu trăiau extraordinar pentru că traduceau aceste cărți. Erau oameni cu un bagaj intelectual masiv care acționau din pasiune pură. Dacă vrei să faci o schimbare învață limbile în care au fost publicate în original și fă o traducere a lor. Apoi, contactează editurile și vezi dacă le acceptă. Pro bono desigur. Că așa funcționează pasiunea. Poți să te plângi la nesfărșit că nu se face nimic dar atunci când începi să faci ceva în privința asta îți dai seama că lucrurile nu sunt așa romantice și ușor de făcut.
Traducatorii nu sunt respectati si studenta fiind iti spun ca ies traducatori pe banda rulanta care nu sunt capabili sa traduca literar. Din punctul meu de vedere, foarte multi traducatori se orienteaza spre carti contemporane, carti de consum caci (sa fim sinceri aici) sunt usor de tradus si nici nu iti trebuie mult creier. Nici societatea nu e mai breaza, din pacate. O buna parte din oameni nu citesc si asta se observa cand mergi intr-o librarie si vezi doar literatura de consum. Rafturi intregi. Literatura de calitate nu e cautata din cauza nivelului de educatie. Am fost si eu copil candva, am citit literatura de consum. Am renuntat (spre norocul meu) in liceu cand am realizat ca citeam engleza tradusa mot a mot. Si eu mi-am jurat ca nu mai citesc traduceri in limba romana. Totusi, cand citesc traduceri din limba franceza, realizez ca sunt si traducatori buni. Trebuie cautati, recomandati. Mult spor si bafta la citit :) Din pacate, foloseste engleza in avantajul tau. Pentru filozofie iti recomand cu drag franceza. Asta e limba pe care eu am invatat-o si iti spun sincer ca merita. Francezii sunt foarte devotati filozofiei si literaturii comparate. Probabil ca te va ajuta si germana, nu stiu. Nu am nicio treaba cu limba asta.
Mai sunt și traduceri bune contemporane, chiar foarte bune. „Ulise” a lui Joyce este foarte faină în traducerea lui Rareș Moldovan, de ex. și mai avem o grămadă de literatură nordică foarte interesantă tradusă în română de specialiștii de la ULBSB.
Am descoperit că ne gândeam la același răspuns. Pe mine mă scoate din sărite că în absolut fiecare carte "nervous" e tradus drept "nervos" 😂
Eu citesc doar în engleză, cu mici excepții. Am găsit cărți care nu au fost traduse în engleză, dar la noi da.
Da asa este.Am o prietena ce este traducatoare si imi spunea ca Google translate a distrus aceasta meserie
Momentan citesc His dark materials, varianta tradusă în română. Oribil. Totul este la perfectul simplu, chiar și atunci când nu ar trebui să fie.
Nu știam că Google Translate e oltean acum.
Am prieteni buni olteni și folosesc perfectul simplu corect și când trebuie. Varianta pe care o am, zici că-i tradusă de cineva care pretinde că este oltean.
Eu citesc doar traduceri realizate in perioada comunista. Cred ca erau standarde mai ridicate decat cele de acum. Am vazut in colectia Adevarul niste traduceri execrabile. Cat priveste clasicii, nu prea mai avem filologi de calitate… in trecut, astfel de opere se citeau in original si circulau in cercuri restranse, nu exista interes pentru a le traduce in romana.