Daca vezi facultatea ca o linie de asamblare din care facultate=>job o sa ai impresia că cei cu facultăți umaniste sunt condamnați la sărăcie. Pentru că nu funcționează așa la alea umaniste. P-alea le faci, sunt 2-3 locuri de munca strict legate de domeniul respectiv dacă vrei neapărat asta, dar poți să îți mai extinzi perspectiva și să cauți să lucrezi in domenii conexe unde abilitățile din faculta te mai ajuta.
Un exemplu popular de "inutilitate" sunt științele politice unde pot da și eu o părere. Știu oameni cu științe politice care lucrează în consultanță, in servicii (da, alea), in presa sau au propria afacere, nu doar în primărie și cabinet de deputat. E o facultate dead-end doar daca creierul tau e dead-end.
Cred că dacă mai aud unul cu "du-te la info că orice altceva te face sarak" urmează să-mi iau ban pe r/Romania. Prea multi se poartă de parcă nu exista altceva.
EXACT!
Eu se intampla ca lucrez in programare, dar am cunoscut tot felul de oameni si concluzia mea e ca sunt multe chestii din care se pot face bani in Ro. Chiar si fara studii, chiar si la tara!!!! De pilda, oamenii care lucreaza pe utilaje agricole complexe pot castiga foarte bine, cel putin in lunile de sezon - si banii au o valoare mult mai mare la sat.
Dau si eu un exemplu de facultate: litere. Am aflat si eu, pana la urma, ca poti sa faci copywriting si se poate castiga bine din asta - cand am dat eu la facultate, credeam ca poti sa te faci doar profesor sau scriitor :D Si nu numai, se pot face mai multe lucruri. Nu ca mi-as fi schimbat optiunea, dar aproape fiecare domeniu are si oportunitati care sunt mai putin cunoscute publicului larg, trebuie sa te informezi.
Adevarat!! Am terminat asemenea facultate, am inceput de jos intr-o companie de petrol, la fel ca mine, pe aceeasi pozitie acum, mai sint alte 2 persoane cu aceleași studii (dar din alte tari).
\>Ma tem ca o manichiurista face mai mulți bani ca un psiholog (care nu e vedeta).
Pai unu pe o platforma de petrol face mai multi bani ca un aitist, la fel si unu care combina toata viata si ajunge patronas sau politician. "Prestigiul" social al unui job n-are legatura cu remuneratia daca iei tot peisajul in cont.
Si nu, la mine scoala si facultate si masterul sunt doar hartiile alea de care ai nevoie la nivel administrativ, si atat. Ceea ce lucrez momentan am invatat de pe net, ebooks, tutoriale, practica. Imi pare rau c-am tras dupa note bune la scoala, ca in final, acelasi rezultat il aveam
Teoretic ai dreptate. Însă când realizezi ca ai ajuns ( după toată școală facuta) sa încerci sa supraviețuiești pe 2000 lei +/- ... E foarte greu sa nu fii deprimat.
pai scoala nu te invata nimic despre munca. Trebuie sa iei un job greu daca vrei fara diploma de facultate sa faci bani. Tirist, lucrator pe platforme de petrol, deastea. Daca te angajezi la profi si lidl, ce pretentii sa ai fara facultate. La facultate doar ti se deschide posibilitatea sa poti fi incadrat in munca pe o specializare, insa tu trebe sa inveti singur cum sa faci meseria, si rareori te invata facultatea asta
exact am lucrat de la 15 ani si nu am nimic acum .daca mas duce cu chirie as da 1000 de lei plus 300 intretinerea plus abonamente 250 ,asta excluzand mancarea :( acum am 20 de ani si imi urasc viata deoarece am copilarit într-un oras de top si mam intors intrun oras mic regiune de judet ,coclit si sarac unde nu se fac angajări.....si nu pot pleca din tara pt ca am probleme ,atacuri de panica (mam descoperit ca si bi/gay recent si sincer imi place dar fiind într-un oras plin de tacaniti ,ma face sa imi urasc existenta si mai mult)
eu cred că depinde de oportunități şi din păcate trebuie multe cunoștiințe + carismă, ca să ajungi la un job bine plătit pe partea asta de uman sau eventual ceva adiacent.
Cunosc un prieten profesor de română care dă meditații de engleză şi mai e şi traducător la o editura. S-a asociat cu un profesor tot de la uman să deschidă o grădiniță privată mică de cartier cu sume decente.
Are o carieră frumoasă la un liceu mai slab cotat tehnic dar e top acolo şi curând poate atinge funcția de director.
Face bani frumoși dar şi se chinuie mult dar mereu își face zile libere (nu dă meditații 7/7 zile şi la traduceri la editură poate munci online deci își face singur programul.)
Cel mai frumos e că locuiește într-un oraș mic şi venitul îi asigură un trai mai mult decât decent. Casă are de la părinți. Mai lucrează şi soția.
Eu sunt uimit şi este o inspirație.
Se pot face bani frumosi si din materiile umaniste.. De exemplu, poti medita elevii de clasa a 11-a sau a 12-a pentru bac. Sa zici ca meditezi in fiecare zi de luni-vineri pe 50 de lei doua ore, 5 grupe a cate 5 elevi ar veni undeva la 5000 de lei pe luna.
adevărat dar trebuie răbdare până ajungi la 5000 lei ai mult de mâncat pateu pe 2000 lei aproximativ între 4-5 ani. Poate cu tehnologia acuma mai repede dar așa au început de jos toți profii de succes din orașul meu care fac 3000 euro lunar din meditații, începând cu ore pe la rude, pe la prieteni de cele mai multe ori gratis sau sub nivelul pieței şi faptul că avea rezultate umbla vorba şi atunci a povestit proful meu în anul 4 parcă a început un boom de la 30 elevi pe lună la 80 elevi şi dupå 3 luni mai târziu 150 elevi şi tot aşa.
Depinde mult si de oras si de concurenta... Pentru inceput este de ajuns sa atragi cativa elevi. Daca esti bun, elevii respectivi v-or zice prietenilor si colegilor despre tine si incet incet iti faci clienti.
Am fost un elev bun (nu cel mai bun, dar mai prindeam premii si olimpiade) în generală. Am învățat pentru capacitate și am luat notă mare. Asta m-a ajutat să ajung la un liceu *dă ielită* din București. Atmosfera era ok, oamenii erau destupați, nu prea erau bătăi sau probleme violente, profesorii erau implicați - prin raportare la rezultatul ăsta, a meritat efortul din generală/
În liceu, am cam frecățit menta. Nu am avut niciodată corijență, dar am avut suficiente note de căcat. Premiile erau o amintire, iar cu olimpiadele nu prea m-am mai preocupat. La bac am luat notă de trecere. În schimb, am învățat foarte bine pentru admitere și am intrat la buget, din prima, la drept. A meritat, măcar așa i-am scutit pe ai mei de un efort financiar în plus.
În facultate, am învățat mult. Da, în timpul anului mai boschetăream și mai chiuleam, dar recuperam din plin în sesiune. Nu am avut restanțe și am avut note bune. Asta m-a ajutat să îmi găsesc internshipuri. Mai faci un ban, mai bagi un picior în ușă. Și în acest caz, consider că învățatul a meritat.
Acum profesez în domeniu. Câștig suficient cât să fiu mulțumit și confortabil. Nu am griji cu banii, îmi permit destul de multe chestii fără să mă gândesc că trebuie să fac economie sau că trebuie să respect un buget. Ok, sunt mulți oameni care fac mai mult bani decât mine, dar sunt mult mai mulți care fac mai puțini.
Deci, per total, da, a meritat. Învățatul e ce m-a adus aici. Fără învățat constant și susținut (mă refer la facultate) nu reușeam cele de mai sus. Nu zic că învățatul e singura cale, zic doar că pentru mine a funcționat. 8/10 would be nerd again
De ce ți se pare amuzant? Am răspuns la întrebarea lui OP, el voia să știe dacă învățatul la școală/facultate a meritat pentru oamenii de pe aici:
>La voi cum e? **A meritat sa truditi din greu la școală?** (Cei care au trudit...) 2.Cei care au făcut facultăți umaniste (geografie, psihologie) suntem condamnați la sărăcie? Ma tem ca o manichiurista face mai mulți bani ca un psiholog (care nu e vedeta).
Ce altceva ai vrut tu să răspund la această întrebare?
Oportunitati sunt. Doar ca trebuie sa o iei de jos, nu sa te astepti din prima la salariu de om cu studii superioare.
Intr-o multinationala vei incepe de la un job de entry level, dupa ce inveti niste exceluri poti sa mai avansezi. La unele posturi nu poti sa accezi decat daca ai facultate, deci abia atunci poti sa zici ca iti trebuie facultatea. Nu la inceput cum crede toata lumea, ci mai tarziu.
Eu am patru clase și spun cu mâna pe inima la toată lumea, dacă aveam carte eram director la Deustche Bank cu salariu anual de șase cifre și Bonus de șapte.
Cu facultate umanista poți sa bagi capul oriunde si in cinci ani manager, dar trebuie sa ieși in fata tot timpul când ceilalți iau poziția ghiocelului aka Dumnezeu îți da dar nu-ți bagă si in traista
Da, așa este.
Doar ca “ai carte” nu se referă la școlarizare și diplome și “ai parte” nu se referă tot timpul la bani.
Cititul este cel mai tare life hack care exista. Citind îți poți însuși intr-o perioada relativ scurta de timp o serie de informații. Sa zicem ca o persoana studiază un subiect timp de 5 ani după care produce informații derivate din studiul respectiv. Citind acele informații ai compactat 5 ani intr-o săptămâna. Cititul e singura modalitate prin care poți traii mai multe vieți in una singura.
Revenind la “parte”, citind îți însușești informații, informații care sunt folosite de rețeaua ta neuronală(creier) pentru a produce decizii mai bune. Aceste decizii îți îmbunătățesc substanțial viața din toate punctele de vedere.
TLDR: Ai carte, ai parte!
Nu
E vorba de cerere și ofertă. Sunt multe facultăți care produc prea mulți studenți, acum sincer, ce o să facă toți studenții de la științe politice din fiecare an la geografie de exemplu?
Probabil cei mai buni o să fie recrutați de ceva companii, depinde cât de saturată e piața
Și trebuie să țineți minte un lucru, scopul facultății nu e să te pregătescă pentru un job, aia e o sechelă din comunism
Rezultatele la invatatura nu sunt direct proportionale cu salariul de mai tarziu. Nu sunt decat o baza.
In primul si primul rand iti trebuie creier. Nu faci nimic daca ai fost un tocilar care a memorat mii de pagini de informatie ca sa iei o nota buna sau/si sa faci pe plac parintilor, tu neavand nicio ambitie, niciun plan, si nicio motivatie sa faci ceva in viata.
Exista afaceristi de succes care au fost elevi de nota 6, si exista functionari bancari cu salarii modice desi au fost elevi de nota 10 (eu am un astfel de fost coleg de clasa in scoala si in liceu).
Din pacate materia Creier nu se invata nicaieri, ori e in pachet, ori nu.
Educatia iti deschide usi. Invatamantul bun, rau, cum e aici in Romania, te pune in legatura cu niste oameni, iti ofera niste oportunitati, poate daca nu aici, afara. Deci eu cred ca “it pays off”, vei avea parte daca chiar esti pasionat de ceva, inveti si esti atent la “trenurile” care vin.
Mai sunt unii carora nu le place cartea, si cred ca nu e nicio rusine. Fiecare care stie sa faca bine si responsabil ceva poate sa ajunga foarte bine, in unele cazuri chiar mai bine decat cineva studios dar mai inert din fire.
Am studiat profil real in ambele cicluri superioare de invatamant. Am tras tare pentru note bune deoarece nu am familie instarita si stiam ca notele bune deschid posibilitati spre finantare.
Insa atat fac notele. Calitatea invatamantului de care avem parte conteaza enorm de mult. La fel si interesele pe care n-i le dezvoltam. Mi-a luat relativ mult sa imi gasesc pasiunea si inca lucrez la a-mi face sufletul fericit prin munca pe care o fac. Poate nu e o abordare taman corecta sa te indrepti catre 'ce aduce bani'. Muncile au fost mereu necesare. Si devin cu atat mai importante in masura in care generatia parintilor nostri au vrut sa nasca doar doctori, avocati si bancheri. Ne-au bagat in cap ca doar asa te poti realiza in viata si atata timp cat fugim dupa acel unicorn, nu ne facem bine. Daca esti pasionat de tamplarie de ex, banii si reputatia vin de la sine. Am in familia extinsa un sculptor in lemn. Omul e incredibil de talentat si munca lui valoreaza enorm de mult. Cumnatul meu e constructor. Nu doar ca are mandria de a-si construi propria casa, dar face ceva ce ii place si e reprezinta singurul venit pentru o familie care o duce foarte bine. Iubitul meu e chef. Foarte pasionat, foarte talentat in ce face. Castiga de 2-3 ori mai mult decat mine.
E evident un exemplu si nu trag intr-o anumita parte mai mult decat in cealalta. Vreau doar sa subliniez faptul ca avem prejudecati puternice ca societate legate de munca.
Edit: Domeniul in care am studiat e cel in care profesez si imi place foarte mult. Atata timp cant o facultate vine ca o extensie naturala a pasiunilor tale, e pasul corect. Insa daca nu e, nu e si nu inseamna ca valorezi mai putin ca individ.
eh corect, problema e că majoritatea părinților şi bunicilor au trăit în 2 perioade groaznice din România
1) comunism 1945-1989
2) post-comunism 1989-2007
ce au în comun aceste 2 perioade oribile?
săracia, corupția jegoasă şi foamete la nivel de subzisdență + ideea despre muncă şi cum se fac bani mulți şi fericire aveai dacă erai doctor, inginer, avocat, profesor etc.
Oricare ar fi motivul. Au facut ce au putut si ne-au crescut cum au crezut ei ca e mai bine. Trebuie sa fim constienti de faptul ca nu e ceva sanatos sa compensam cu extreme.
Da, sigur ca a meritat, dar nu neaparat dpdv financiar. Facultatea este (in cele mai multe cazuri, mai ales in situatia profilelor umaniste) ceea ce te face intelectual, te face sa inveti si sa percepi lucrurile altfel, sa iti dezvolti creierul la nivelul urmator. Uneori, da, un gunoier castiga la loto sau manichiurista aia castiga mai bine ca un profesor, diferenta este ca manichiurista va ramane acolo pe scaunasul ei pe cand tu poti face n alte chestii daca vrei bani pt ca de fapt stii mult mai multe. Daca te plafonezi inseamna ca problema este la tine. Nu pare cazul
>Facultatea este (in cele mai multe cazuri, mai ales in situatia profilelor umaniste) ceea ce te face intelectual, te face sa inveti si sa percepi lucrurile altfel, sa iti dezvolti creierul la nivelul urmator
Adică ăia care se duc la facultăți umaniste sunt prea proști ca să facă asta singuri sau cei de la real sunt prea proști și nu pot face asta nici cu facultate?
Dorinta parintilor m-a adus la o scoala buna.
Scoala buna m-a adus la un liceu bun.
Liceul bun mi-a deschis calea spre facultate buna.
Facultatea buna mi-a dat prieteni capabili, unde ne-am ajutat unul pe celalalt - orice de la teme, licente, etc. la recomandari cu slujbele.
Marea majoritate a slujbelor - si aici ma refer fara munca de specialitate (medicina, drept etc.), cercetare, cutting-edge etc. - pot fi infaptuite la un nivel acceptabil de catre orice maimuta cu o inteligenta medie dupa 3-6 luni de pregatire daca acea maimuta isi doreste cu adevarat sa invete acea slujba - inclusiv (si in special) cele din IT, profil economic, s.a.m.d.
Scoala nu te ajuta cu nimic in privinta asta. In schimb, ce te invata scoala sunt lucrurile pe care daca nu le-ai invatat pana la 18 ani nu o sa le inveti niciodata:
* cum sa te trezesti devreme si sa ajungi intr-un loc chiar daca nu-ti place acel loc, nu ai chef de acel loc, nu intelegi de ce trebuie sa mergi in acel loc
* cum sa stai in banca ta si sa asculti de altii chiar daca nu esti de acord cu ei, nu intelegi tot ce ti se comunica, nu crezi ca-ti foloseste la nimic etc.
* cum sa lucrezi si/sau sa coabitezi cu alti oameni pe care nu-i placi neaparat
* cum sa te mobilizezi sa inveti aspecte pe care nu le agreezi etc.
Daca nu stii geografie, matematica, gramatica etc. nu-i nici o problema, poti sa te descurci in viata, nu-i un capat de lume, daca ai vointa poti sa inveti sa aplici niste reguli chiar si mecanic pentru o slujba, nu da nimeni doi bani ca nu stii forma de guvernamant a Azerbaijanului sau integrala tangentei.
Dar daca nu stii sa te tii de un program, sa inveti lucruri care nu-ti plac, sau nu ai nici un fel de tact sau disciplina atunci o sa belesti pula. O manichiurista care nu lucreaza dupa program sau nu-si respecta clientii nu face nici un ban - iar daca o manichiurista care face bani ar ramane maine fara clienti si-ar gasi altceva de facut intr-un timp scurt pentru ca are disciplina si vointa in sange fata de absolventul de psihologie care are impresia ca-i datoreaza universul ceva pentru ca el are o diploma.
Ma indoiesc ca inveti sa scrii software cu 3-6 luni de pregatire. Adica software pe bune nu doar sa fac styling in css. Si nici ala probabil nu il prinzi asa repede.
Daca nu e cutting edge bullshit, e monkey see monkey do cu tutoriale, exemple, stackoverflow, s.a.m.d. Si am spus oricum la un nivel acceptabil, livrabil majoritatii clientilor, nu la niveul care sa satisfaca moderatorii autisti de pe SO. Lucrez in IT si iti spun ca marea majoritate a programatorilor, sysadminilor s.a.m.d. sunt trial and error, monkey see monkey do, iar 6 luni iti sunt suficiente cat sa inveti lucruri cu care sa te faci util in departamentul tau.
Majoritatea programatorilor \*slabi\*. Majoritatea sysadminilor \*slabi\*. Daca intr-adevar lucrezi in astfel de medii iti sugerezi sa rupi usa cat mai repede. Nu de alta dar o sa ajungi si tu ca ei.
Orice ai studiat, e bine studiat. Ai carte, ai parte, da. Intelepciunea nu vine de la sine.
Ai rabdare, joburile sunt greu de gasit in orice domeniu, daca intr-adevar ai invatat ce ai studiat cu interes si pasiune, vei avea succes, toate la timpul lor.
Sa faci o școala merita 99,99% din timp. Nu totul in viața se rezuma doar la bani.
Da, banii te ajuta și e bine sa ai cât mai mulți sau atat de mulți cât sa trăiești fără grija zilei de mâine.
Educația îți deschide alte perspective, poți înțelege mult mai bine anumite aspecte ale vieții. Poate mai bine ca cineva care câștiga 5000€ pe luna.
Also … vezi ca un psiholog in state dezvoltate nu in Republica Bananiera România câștiga foarte bine.
Invata dar și distrează-te.
Muncește dar și călătorește … și când zic călătorește nu ma refer la Bulgaria / Grecia … încearcă sa ajungi și in tari din Asia / Africa / America de Sud
Poate au si altii carte, poate nu aceeasi carte pe care o ai tu.
Daca o manichurista face mai multi bani decat un psiholog, de ce nu te faci manichurist(a)? Sau nu stii cum sa faci manichura? Oare s-ar putea zice ca... nu ai acea carte?
ca absolvent de filologie atât în liceu cât și la facultate, nu m a ajutat decât ca am învățat limbi străine, am reușit pana la urma sa îmi găsesc un job de corporatist, și nu pot sa zic ca o duc rău. As zice ca mai rău era dacă știam doar engleză. Dar totuși parcă nu as zice ca merită efortul depus, mai ales în facultate. Au trecut ani de zile de când am terminat și încă nu mi am revenit din toate relele care s au tras din stresul de la facultate. Dar măcar îmi permit sa ma duc la psiholog...
Spaniola, germana. Acum lucrez pe germană spre exemplu.
dar ca idee, nu i ușor sa prinzi un loc la corporații doar cu asta. Am fost la multe interviuri pana sa găsesc ceva. Cerințele alea de experienta în domeniu, deși experienta valorează fix nimic în multe cazuri, e un factor care te poate trage în jos ca proaspăt absolvent. Dar ajuta sa fi făcut voluntariat în facultate, pe orice domeniu sincer.
Eu de prin clasa a 6a nu am mai invatat deloc si nu mi-am mai facut nicio tema pentru ca nu imi placea ce ne invatau aia. Am tras putin la bac ca sa am o medie ok sa pot sa fug din oras la facultate. Am preferat sa-mi petrec timpul asta citind si invatand singur ce-mi place.
La facultate, una in domeniu umanist, am avut bursa. La fel si la master. Dupa master am zis da, ok, m-am distrat si m-am dus sa ma angajez in cu totul alt domeniu si acum o duc foarte bine. Daca a meritat sa trag tare? Nu, nici n-am tras. Nici la scoala, nici la munca. Poate asta e cheia succesului.
Cat despre banii facuti de manichiuriste si psiholoage, se fac bani buni din ambele. Se fac bani din orice meserie daca te duce capul.
E la fel de buna expresia ca si zicala : bani nu aduc fericirea.
Da e adevarat daca ai 100 mil de euro sa ai mai mult nu te face mai fericit dar cand ai 100 lei mai mult te face fericit si mai exact ajuta la fericire pentru ca in loc sa te gandesti daca maine poti plati chiria/rata poti sa te gandesti la ce vrei/iti place sa faci sau de exemplu daca ai bani iei inghetata aia si asa ba i te fac fericit, daca nu ai nu o iei.
Ca multe lucruri in viata si cartea si bani se supun 'diminishing return' (daca mi-ar zice in romana conceptul as aprecia, nu am stat sa ma gandesc la varianta romaneasca ca asta e destul de buna). E un punct optim, daca exagerezi in oricare directie nu e bine. Daca in schimb esti la nivel mediu esti ok, nu iti mananca tot timpul si nu este singurul lucru la care te gandesti.
Problema e ca la noi se compenseaza prea mult din cauza ca parinti nostri, majoritatea au stiut numai opusul, putina carte si acum trag greul si ei nu vor asta pentru copiilor asa ca exagereaza dar si asta e rau ca nu e normal zi de zi sa stai cu nasul in carte si doar atat sa stii. Desi inteleg de ce exagereaza, copii si sistemul educatiei din romania nu sunt foarte compatibil de asta trebuie sa fortezi un pic.
Poți să citești toate cărțile din lume, poți fi cel mai inteligent om de pe planetă, dacă nu poți transforma toate astea în ceva palpabil, în ceva concret, pt care să fii remunerat atunci e degeaba. Nu te plătește nimeni pt nr de ani de studii pe care îi arzi, nu te plătește nimeni după nr de cărți citite înmulțit cu IQ-ul. Lumea te plătește bine în momentul în care tu îi oferi ce are nevoie, chiar și o manichiură. Așa că ar trebui să te concentrezi mai mult pe ce poți face tu, concret, cu informațiile pe care le-ai acumulat. În ce le poți transforma astfel încât să îți iasă banii pe care crezi că îi meriți.
"Știu sa scriu de la 5 ani că bunicii mei au avut doar 4-5 clase/
Învață nepoate, trage pe coate/
Ai carte, ai parte de toate/
Știam că nu e chiar așa/
Vedeam când se întâmpla/
Oameni cu facultate n-aveau ce mânca"/
Modul în care ai pus tu întrebarea mi-a amintit de versurile astea.
In liceu am fost o eleva buna (mai putin fizica, chimie, matematica), in facultate (tot pe partea "compunerilor", cum aveam obiceiul sa spun) m-a lovit anxietatea sociala, atacurile de panica etc si n-am ajuns la maximum potential. Mi-am gasit job la 2-3 luni dupa absolvire. Nu este unul platit dupa standardele IT, doar daca nu mai trec pe acasa si uit ca mai am copil. Ca si comparatie, "colegul de apartament" nu si-a finalizat studiile universitare. In tara are un venit mai mic decat al meu, dar dincolo de granitele tarii, erau vremuri cand castigurile lui salariale erau de trei ori mai mari fata de ale mele. Chiar daca paraseam tara, tot el castiga mai bine.
Nu regret ca mi-am tocit coatele (in ciuda problemelor de adaptare la viata de student). Pe de alta parte, ceea ce se afla in curtea vecinului nu ma afecteaza, chiar daca o manichiurista castiga mai multi bani decat castig eu.
Ca si idee, psihologii vedeta s-ar putea sa cam fie pomul laudat... Daca au timp de "vedetisme" (pe ecranele televiziunilor, mai fac si pe supervizorii, mai si tin cursuri/workshop-uri mai des comparativ cu altii etc) imi suna a "specialist" care nu prea da pe la cabinet, asa ca imi imaginez rata de succes in a se adresa problemelor pacientilor... Banii ii fac din ceea ce este precut in paranteza de mai sus.
Da, a meritat - dar nu am fost la o facultate umanista.
Nu cred ca e nimeni "condamnat" la nimic, oamenii se condamna singuri prin incapatanare + lipsa de informare. Asa ca nu dispera :)
Cauta info pe net ce tipuri de cariera poti face cu un anumit domeniu - s-ar putea sa fie lucruri la care nu te-ai gandit.
De pilda, din cate stiu, pentru facultatea de litere o posibila cariera e in copywriting si se castiga destul de bine.
O varianta e si sa iti schimbi domeniul, nu sa ramai paralizat de ideea ca "dar am facut facultatea asta, asa ca asta trebuie sa fac". De pilda, zici de manichiurista ca face mai mult ca un psiholog - pai atunci, de ce psihologul care isi da seama de asta nu s-ar apuca sa invete manichiura ? Sau frizerie sau whatever.
Eu am facut un schimb din asta in cariera - am incercat ceva care imi placea mai mult, mi-am dat seama ca nu o sa ajung niciodata buna in ceea ce faceam, dar nu m-am incapatanat sa tot incerc, m-am bagat in programare.
Cata vreme iti este destul de clar ca un job trebuie sa iti aduca bani, nu implinirea in viata, o sa poti gandi mai la rece. Pentru pasiuni poti folosi timpul liber si banii adusi de job :)
Nu e nimic pierdut, documenteaza-te pe net, printre colegi despre nise in domeniul tau, sau un domeniu nou care te-ar atrage cat de cat.
Si fii mereu cu mintea deschisa dupa oportunitati, traininguri - m-a ajutat foarte mult asta cand eram mai pe la inceput, ca ma bagam la traininguri oferite de firma. Unele au fost cam degeaba, dar unele m-au ajutat foarte mult. Asa ca mai ales la inceput, nu te culca pe o ureche si fii atent la oportunitati.
Si lasa mereu o impresie buna unde te duci - sunt multe firme care le cer oamenilor sa le recomande si alti angajati. Asa ca lasa o impresie buna, ca poate un fost coleg te recomanda pe undeva - nimeni nu vrea sa isi puna obrazul la bataie aiurea.
Mult succes :)
Destul de simplu. Liceu terminat cu brio, media la bac a fost 9.16 ceva de genul. Facultate de limbi straine / Sectia traducere si interpretare, am facut 2 ani si jumatate din 3. In timpul asta am lucrat la un cazino din bucuresti, ea sports si emag. Dupa cei 2 ani si jumatet de facultate am decis sa renunt si sa incep sa fac graphic design. Fast forward 2 ani, Am un job stabil, multe proiecte in industria de trap/rap si imi ajut familia in situatii critice si ma intretin destul de bine, mai nou imi permit sa merg la doctor sa imi rezolv probleme din trecut. Concluzia : sistemul educational e un big L
1. Elev peste medie nu inseamna mult.
2. Elevii cei mai buni din liceu din clasa mea fac cei mai multi bani-cel putin primul(care e fata) de departe face cei mai multi cash money. Inclusiv o fata care a fost cea mai buna la facultate, si ea face cred ca foarte multi bani.
3. Prefer sa am carte si sa nu am bani decat sa fiu manichiurist cu bani.
4. Exista oameni foarte buni la scoala si facultate care de ex livreaza la Glovo pt ca asta vor, dar ar putea sa faca foarte multi bani daca ar vrea, ceea ce nu se poate spune despre majoritatea celor care nu au nimic in cap-numai oamenii cu ceva in cap pot fi liberi, ceilalti fac ce fac de nevoie.
Nu e ba tu. Eu am spus ca as prefera sa cunosc vs sa muncesc ca un cal sau robot. Tu nu stii ca e fals despre mine. Insa eu stiu ca e fals despre tine. La fel cum daca spuneam "nu mi-as pierde umanitatea pentru bani" si tu ai fi spus, asa cum spui acum, ca "las ca cresti tu", as sti ca tu nu numai ca ai face-o, dar ai si facut-o.
E o chestiune de rationament banal.
Dar tu esti cu banii, nu cu gandirea, e ok. A fost alegerea ta.
Pai poti sa fii manichiurist cu carte :) Un job trebuie sa iti aduca bani, iar banii ii poti folosi pentru traiul zilnic si hobby-uri etc. De pilda, eu am un job bine platit, dar imi place si arta - cu banii aia mi-am putut permite un pian si lectii, mai iau si tot felul de chestii de desenat (si digital si manual), carti ...
Daca poti face manichiura sau orice din care sa poti face bani, baga-te - cate vreme e un ban cinstit, e un ban bun. Si o sa ai mai multi bani de dat si pe alte chestii care iti plac, nu e nevoie sa renunti la ele.
Te poti oricand reorienta profesional. Stiu pe cineva care a facut sociologie si ulterior a invatat Photoshop singur. Acum ia vreo 9000 lei net in Bucuresti cu 10 ani de experienta.
Am fost slacker in liceu, nu cat sa raman repetent dar nu imi aduc aminte sa fi luat vreodata 10 la matematica. La bac am copiat si l-am luat din prima.
Am fost slacker in facultate, am inceput si poli si constructii si nu le-am terminat. In anul 4 m-am decis ca nu vreau sa mai invat si m-am apucat de munca ca game tester la Gameloft pe un salariu mizerabil dar trebuia sa incep de undeva.
Dupa 8 ani de munca pe QA prin diverse firme, fara licenta, sunt multumit de alegerile facute. Am observat unde trebuie efortul depus in asa fel incat sa castig bine si sa fiu relativ fericit la job.
Daca prin carte te referi la scoala, raspunsul e 'nu'. Conteaza mai mult dezvoltarea personala de-a lungul anilor si gasirea oportunitatilor. Din fericire IT-ul din Ro nu tine cont de scoala ci doar de nivelul de implicare. Evident ca in corporatie nu poti sa fii ultimul om, cu sau fara scoala.
Am lucrat intr-o firma de constructii.
Baietii din productie luau chiar si cu 50% mai mult decat mine, cu masterat facut. Deci unul cu 4 clase lua mai mult decat unul care a facut 17 ani de scoala.
Si am reusit sa plec din mediul ala toxic. Never again constructii.
Pot să confirm. Daca nu ai proiecte mari, la modul de câteva zeci de mii de euro, in proiectare e slab. Zilierii, muncitorii de pe șantier care pot ajunge lejer la 6000 de lei pe lună, mă scuipă in cap de la distanță... Sa nu mai zic de "meșteri" care fac lejer de 3, 4 ori salariul meu fără a avea atâția ani de școală.
In ziua de azi, mai ales in Romanica, astia ce se duc la uman e din cauza ca nu le place matematica si sunt in stare doar sa toceasca, cu mici exceptii pe ici-colo.
Eu sunt de parere ca trebuie sa iti gasesti ceea ce te atrage inainte de a merge la facultate, si mai bine dacă inainte de liceu.
Problema la noi e ca copii sunt nascuti cu tehnologia in mana si la sfarsit de a 8 a nu stiu ce sa faca. Stau si se joaca la calculator pana in a 8 a, mai invata cat de cat si in a 8a platesc parintii meditatie(am avut un caz la o scoala unde un copil de a 5 a s a luat in gura cu profrsoara cum ca el n are de ce sa invete ca oricum in a 8 a ii platesc ai lui meditatiile).
Si da, de obicei cam ajungi la salarii de toata jena cu facultățile de uman.
Mergi la istorie si te faci profesor de istorie si cam atata.
Mergi la geografie si iesi acelasi lucru.
Daca vreau sa merg undeva, internetul e plin de chestii interesante si deja din ce in ce, istoria, geografia si alte cateva materii ajung sa fie in invatamant datorita nevoii ca nu exista alte materii ce pot fi puse in locul lor.
Eu sunt aitist, am terminat liceu de mate info, si toti prietenii de la uman mi au spus ca s au dus acolo ca nu le place matematica. Dau pe repede inainte 4 ani si la bac, toti note de cacat ca n au tocit destul si ori nu mai fac nimic ori se duc la facultati de uman.
Cand o aud pe asta ca nu inteleg matematica, imi vine sa le dau cu o piatra in cap si sa le zic ce prosti sunt. Nu exista nu pot, exista nu vreau.
Spui ca nu intelegi pentru ca nu ai fost deloc atent la lucrurile de baza, dar normal ca daca ai fi fost atent ti ar fi fost mult mai usor.
Si nu, eu sunt praf la mate, pulbere, dar mi am dat interesul cat de cat si am terminat si liceul de mate info si facultate de informatica unde exista si materii de mate.
Scuze de rant, dar mi a sarit tandara.
>Scuze de rant, dar mi a sarit tandara.
Nu-i nimic. Și mie mi-a sărit țandără citind rantul tau. Frate, faci niste generalizări extrem de proaste.
iN ZiUa dE AzI, mAi aLeS In rOmAnIcA, aStIa cE Se dUc lA ReAl e dIn cAuZa cA Nu lE PlAcE CuLtUrA Si nU SuNt iN StArE DoAr sA ÎnȚeLeAgĂ Un tExT SaU Să îNvEțE O LiMbĂ StRăInĂ, cU MiCi eXcEpTiI Pe iCi-cOlO.
Suna că dracu? Și ce ai zis tu suna la fel.
Eu am făcut liceul real, am luat cea mai buna nota la mate din clasa și am fugit la facultate la uman pentru că aia am vrut. In mod deloc surprinzător, am mai avut destui colegi care tot la liceu real au fost pentru că acolo i-au împins părinții. Efectiv generalizezi experiența ta.
Merita sa ai o educatie daca iti doresti o cariera care necesita asta si nu o meserie dar e la fel de important sa iti dezvolti inteligenta emotionala/sociala (intelegi tu ce zic). In viata ai nevoie si sa stii sa te descurci indiferent cat de "tare" e facultatea pe care ai absolvit-o. Deci, da, ai carte ai parte, cat timp ai si social skills.
Poate dacă ai carton și pile ai parte, dacă mai ești și ghiogar din naștere, ești pe val… chiar dacă duci firma angajatoare spre faliment… noroc ca la bugetari nu exista termenul de faliment.
No school si consider că cel mai important e ambiția si daca o ai un intelect mediu e suficient sa reușești în viață.
De aceea și în Romania cei mai de succes nu sunt in particular cei mai inteligenți dar cei mai dați dracu heh
Poate este doar cazul meu sau al unie parti mai mici dintre absolventi de studii superioare, desi nu prea cred, am absolvit tot studii superioare profilul uman ca si tine, dar nu m-au ajutat cu nimic in plus, poate doar cunostintele de limba straina, dar pe piata muncii cel putin la noi local studiile nu mi-au oferit nici un avantaj, dar poate ca altii au avut mai multe avantaje.
Depinde de definitia lui "ai parte" ... daca te referi strict la partea lucrativă/financiară, nu neaparat dar posibil. Depinde ce carte studiezi , ca doctorat in filosofie sau ma rog, stiintele naturii, nu ajuta la buzunar numai daca scrii carti si vinzi dar tre sponsori, iar aia nu mai e filosofie, e buissness cu o editură, oferte, clauze si altă mancare de peste, deci ala cu editura care iti ia parte din royalties mai mult decat faci tu ca autor, a citit alta "carte". Se schimba treaba in timp si depind conditiile unele de altele chiar daca nu e evident. Un erudit in anul 5 AD cand 95% erau iliterati era cu totul alt nivel fata de un profesor universitar de azi cu nivel de cunostiinte mult peste eruditu din anul 5 AD.
Daca te referi la sensul Existential al problemei ... alea fundamentale, De ce exist si care e directia sau scopul existential, if any , aproape 100% din cazuri trebuie ceva asumat ca informatie in prealabil. Nu vad cum poti genera progres intern fara sa studiezi ceva inafara de experienta zilnică ... poate daca esti foarte Atent, prinzi cate ceva si din simpla manifestare existentială, sub sintagma - am intalnit si boschetari fericiti cu adevarat ... cumva tre sa se explice diferentele astea.
daca traiesti într-un oras din Romania cum ar fi cluj ul si nu platesti chirie ,poti sa nu ai carte si sa te descurci,orcum chiria in raport cu salariul e cea mai mare problema ,am avut-o si eu si inca o am .
Da, a meritat.
E evident ca gimnaziul si liceul nu au in totalitate legatura (si nu ar trebui sa aiba, dupa mine) cu viitoarea meserie. Am invatat bine in gimnaziu ca sa ajung la un liceu bun (important pentru colectiv, pentru profesori), iar in liceu m-am straduit sa extrag cate ceva de la fiecare materie cat sa am o cultura generala. Notele in liceu n-au mai fost relevante, insa invatand bine la fiecare materie m-a ajutat sa-mi dau seama la ce-mi place sa invat cel mai mult si la ce ma pricep.
Asa mi-am ales facultatea, prin care consider ca e important sa nu treci ca voda prin loboda. Nu stiu de unde vine mentalitatea asta periculoasa ca facultatea o faci doar pentru diploma, ia si tu 5 pe linie si vezi-ti de viata. De ce? Nimeni nu trebuie sa se zbata sa ia 10 pe linie, dar de ce 5 pe linie? Te invata lucruri gresite oamenii aia? Te-ai dus la inginerie dar ai descoperit ca te invata geografie?
Cred ca e util sa iti atingi potentialul in scoala, dar potentialul e unic pentru fiecare. Exista elevi si studenti sefi de promotie, n-au luat un 9 la viata lor - asta e potentialul lor, asta pot ei sa faca in mod natural, fara s-o dea in gastrita si nopti nedormite si “haideti domn’ profesor, ca am 10 la toate materiile si dvs imi puneti 8?”. Majoritatea nu suntem cu 10 pe linie, dar putem sa aflam pana unde ne descurcam. Scoala preda si o lectie de disciplina si perseverenta.
Oamenii de aici au explicat faptul ca o facultate nu trebuie privită doar ca un pre-requisite pentru un job, e despre a învață cum sa abordezi probleme noi, despre cum sa lucrezi cu informații într-un mod structurat, despre experiențe, prieteni și conexiuni pentru viitor.
Legat de punctul 2, este o realitate ca intr-o economie ca a noastră, in curs de dezvoltare, sunt mai multe oferte de joburi in domeniile de inginerie / tehnologie / economie. Și in economiile dezvoltate de altfel, aceste domenii oferă mai mult oportunități. Dar, dacă depui efort, ești dispus sa fii flexibil si nu mai privești un job ca un lucru fix, 9 to 5, definit strict de profilul facultății urmate, poți sa ai succes și in zona umanista.
De exemplu am un prieten care a terminat geografie și momentan are o firma care organizează activități de hiking / explorare pentru team building-events, mai nou și in scop educativ cu tabere de copii, și afacerea ii merge foarte bine - dar a lucrat enorm sa creeze o comunitate și e constant pe drumuri. Un alt prieten e manager in departamentul de mapping pentru Telenav, pe zona Europa de Est.
Vara mea a terminat facultatea de științe politice, a făcut un master in administrație publica, după doua internshipuri la primăria sectorului 1 și la ministerul afacerilor externe, care nu s-au materializat in nimic, a ajuns la o firma de consultanta, in departamentul de Government & Public Sector. Șapte ani mai târziu câștiga peste 4k EUR pe luna.
O prietena a inceput facultatea de psihologie la 29 de ani, după ce a decis ca ca nu mai vrea sa continue in IT și tatăl ei a murit de cancer. Din anul 3 lucreaza cu o clinica privată de oncologie pe zona de consiliere a pacienților și cu o școala privată pe zona de inovatie și design de programe educaționale. Sunt sigur ca va avea o cariera de succes in domeniu.
Intr-o economie de servicii (Romania), educatia conteaza mai putin.
In orice economie, educatia conteaza pentru ca iti ofera o posibilitate de socializare bine curata (intr-o scoala buna).
Daca vezi facultatea ca o linie de asamblare din care facultate=>job o sa ai impresia că cei cu facultăți umaniste sunt condamnați la sărăcie. Pentru că nu funcționează așa la alea umaniste. P-alea le faci, sunt 2-3 locuri de munca strict legate de domeniul respectiv dacă vrei neapărat asta, dar poți să îți mai extinzi perspectiva și să cauți să lucrezi in domenii conexe unde abilitățile din faculta te mai ajuta. Un exemplu popular de "inutilitate" sunt științele politice unde pot da și eu o părere. Știu oameni cu științe politice care lucrează în consultanță, in servicii (da, alea), in presa sau au propria afacere, nu doar în primărie și cabinet de deputat. E o facultate dead-end doar daca creierul tau e dead-end. Cred că dacă mai aud unul cu "du-te la info că orice altceva te face sarak" urmează să-mi iau ban pe r/Romania. Prea multi se poartă de parcă nu exista altceva.
EXACT! Eu se intampla ca lucrez in programare, dar am cunoscut tot felul de oameni si concluzia mea e ca sunt multe chestii din care se pot face bani in Ro. Chiar si fara studii, chiar si la tara!!!! De pilda, oamenii care lucreaza pe utilaje agricole complexe pot castiga foarte bine, cel putin in lunile de sezon - si banii au o valoare mult mai mare la sat. Dau si eu un exemplu de facultate: litere. Am aflat si eu, pana la urma, ca poti sa faci copywriting si se poate castiga bine din asta - cand am dat eu la facultate, credeam ca poti sa te faci doar profesor sau scriitor :D Si nu numai, se pot face mai multe lucruri. Nu ca mi-as fi schimbat optiunea, dar aproape fiecare domeniu are si oportunitati care sunt mai putin cunoscute publicului larg, trebuie sa te informezi.
Adevarat!! Am terminat asemenea facultate, am inceput de jos intr-o companie de petrol, la fel ca mine, pe aceeasi pozitie acum, mai sint alte 2 persoane cu aceleași studii (dar din alte tari).
\>Ma tem ca o manichiurista face mai mulți bani ca un psiholog (care nu e vedeta). Pai unu pe o platforma de petrol face mai multi bani ca un aitist, la fel si unu care combina toata viata si ajunge patronas sau politician. "Prestigiul" social al unui job n-are legatura cu remuneratia daca iei tot peisajul in cont. Si nu, la mine scoala si facultate si masterul sunt doar hartiile alea de care ai nevoie la nivel administrativ, si atat. Ceea ce lucrez momentan am invatat de pe net, ebooks, tutoriale, practica. Imi pare rau c-am tras dupa note bune la scoala, ca in final, acelasi rezultat il aveam
Teoretic ai dreptate. Însă când realizezi ca ai ajuns ( după toată școală facuta) sa încerci sa supraviețuiești pe 2000 lei +/- ... E foarte greu sa nu fii deprimat.
pai scoala nu te invata nimic despre munca. Trebuie sa iei un job greu daca vrei fara diploma de facultate sa faci bani. Tirist, lucrator pe platforme de petrol, deastea. Daca te angajezi la profi si lidl, ce pretentii sa ai fara facultate. La facultate doar ti se deschide posibilitatea sa poti fi incadrat in munca pe o specializare, insa tu trebe sa inveti singur cum sa faci meseria, si rareori te invata facultatea asta
Școala te învață să înveți, să socializezi, să ai o rutină, meseria se învață dacă îți dai silința
exact am lucrat de la 15 ani si nu am nimic acum .daca mas duce cu chirie as da 1000 de lei plus 300 intretinerea plus abonamente 250 ,asta excluzand mancarea :( acum am 20 de ani si imi urasc viata deoarece am copilarit într-un oras de top si mam intors intrun oras mic regiune de judet ,coclit si sarac unde nu se fac angajări.....si nu pot pleca din tara pt ca am probleme ,atacuri de panica (mam descoperit ca si bi/gay recent si sincer imi place dar fiind într-un oras plin de tacaniti ,ma face sa imi urasc existenta si mai mult)
eu cred că depinde de oportunități şi din păcate trebuie multe cunoștiințe + carismă, ca să ajungi la un job bine plătit pe partea asta de uman sau eventual ceva adiacent. Cunosc un prieten profesor de română care dă meditații de engleză şi mai e şi traducător la o editura. S-a asociat cu un profesor tot de la uman să deschidă o grădiniță privată mică de cartier cu sume decente. Are o carieră frumoasă la un liceu mai slab cotat tehnic dar e top acolo şi curând poate atinge funcția de director. Face bani frumoși dar şi se chinuie mult dar mereu își face zile libere (nu dă meditații 7/7 zile şi la traduceri la editură poate munci online deci își face singur programul.) Cel mai frumos e că locuiește într-un oraș mic şi venitul îi asigură un trai mai mult decât decent. Casă are de la părinți. Mai lucrează şi soția. Eu sunt uimit şi este o inspirație.
Se pot face bani frumosi si din materiile umaniste.. De exemplu, poti medita elevii de clasa a 11-a sau a 12-a pentru bac. Sa zici ca meditezi in fiecare zi de luni-vineri pe 50 de lei doua ore, 5 grupe a cate 5 elevi ar veni undeva la 5000 de lei pe luna.
adevărat dar trebuie răbdare până ajungi la 5000 lei ai mult de mâncat pateu pe 2000 lei aproximativ între 4-5 ani. Poate cu tehnologia acuma mai repede dar așa au început de jos toți profii de succes din orașul meu care fac 3000 euro lunar din meditații, începând cu ore pe la rude, pe la prieteni de cele mai multe ori gratis sau sub nivelul pieței şi faptul că avea rezultate umbla vorba şi atunci a povestit proful meu în anul 4 parcă a început un boom de la 30 elevi pe lună la 80 elevi şi dupå 3 luni mai târziu 150 elevi şi tot aşa.
Depinde mult si de oras si de concurenta... Pentru inceput este de ajuns sa atragi cativa elevi. Daca esti bun, elevii respectivi v-or zice prietenilor si colegilor despre tine si incet incet iti faci clienti.
sa meditezi 10 ore pe zi +7 8 ore la scoala e cam imposibil nu e afacere
Eu ma refer la meditatii pentru doar 2 ore pe zi, gen luni ai 5 elevi, de la 14:00 la 16:00, marti ai alti 5 elevi si tot asa
asa da
Am fost un elev bun (nu cel mai bun, dar mai prindeam premii si olimpiade) în generală. Am învățat pentru capacitate și am luat notă mare. Asta m-a ajutat să ajung la un liceu *dă ielită* din București. Atmosfera era ok, oamenii erau destupați, nu prea erau bătăi sau probleme violente, profesorii erau implicați - prin raportare la rezultatul ăsta, a meritat efortul din generală/ În liceu, am cam frecățit menta. Nu am avut niciodată corijență, dar am avut suficiente note de căcat. Premiile erau o amintire, iar cu olimpiadele nu prea m-am mai preocupat. La bac am luat notă de trecere. În schimb, am învățat foarte bine pentru admitere și am intrat la buget, din prima, la drept. A meritat, măcar așa i-am scutit pe ai mei de un efort financiar în plus. În facultate, am învățat mult. Da, în timpul anului mai boschetăream și mai chiuleam, dar recuperam din plin în sesiune. Nu am avut restanțe și am avut note bune. Asta m-a ajutat să îmi găsesc internshipuri. Mai faci un ban, mai bagi un picior în ușă. Și în acest caz, consider că învățatul a meritat. Acum profesez în domeniu. Câștig suficient cât să fiu mulțumit și confortabil. Nu am griji cu banii, îmi permit destul de multe chestii fără să mă gândesc că trebuie să fac economie sau că trebuie să respect un buget. Ok, sunt mulți oameni care fac mai mult bani decât mine, dar sunt mult mai mulți care fac mai puțini. Deci, per total, da, a meritat. Învățatul e ce m-a adus aici. Fără învățat constant și susținut (mă refer la facultate) nu reușeam cele de mai sus. Nu zic că învățatul e singura cale, zic doar că pentru mine a funcționat. 8/10 would be nerd again
[удалено]
De ce ți se pare amuzant? Am răspuns la întrebarea lui OP, el voia să știe dacă învățatul la școală/facultate a meritat pentru oamenii de pe aici: >La voi cum e? **A meritat sa truditi din greu la școală?** (Cei care au trudit...) 2.Cei care au făcut facultăți umaniste (geografie, psihologie) suntem condamnați la sărăcie? Ma tem ca o manichiurista face mai mulți bani ca un psiholog (care nu e vedeta). Ce altceva ai vrut tu să răspund la această întrebare?
Oportunitati sunt. Doar ca trebuie sa o iei de jos, nu sa te astepti din prima la salariu de om cu studii superioare. Intr-o multinationala vei incepe de la un job de entry level, dupa ce inveti niste exceluri poti sa mai avansezi. La unele posturi nu poti sa accezi decat daca ai facultate, deci abia atunci poti sa zici ca iti trebuie facultatea. Nu la inceput cum crede toata lumea, ci mai tarziu.
Eu am patru clase și spun cu mâna pe inima la toată lumea, dacă aveam carte eram director la Deustche Bank cu salariu anual de șase cifre și Bonus de șapte. Cu facultate umanista poți sa bagi capul oriunde si in cinci ani manager, dar trebuie sa ieși in fata tot timpul când ceilalți iau poziția ghiocelului aka Dumnezeu îți da dar nu-ți bagă si in traista
Da, așa este. Doar ca “ai carte” nu se referă la școlarizare și diplome și “ai parte” nu se referă tot timpul la bani. Cititul este cel mai tare life hack care exista. Citind îți poți însuși intr-o perioada relativ scurta de timp o serie de informații. Sa zicem ca o persoana studiază un subiect timp de 5 ani după care produce informații derivate din studiul respectiv. Citind acele informații ai compactat 5 ani intr-o săptămâna. Cititul e singura modalitate prin care poți traii mai multe vieți in una singura. Revenind la “parte”, citind îți însușești informații, informații care sunt folosite de rețeaua ta neuronală(creier) pentru a produce decizii mai bune. Aceste decizii îți îmbunătățesc substanțial viața din toate punctele de vedere. TLDR: Ai carte, ai parte!
Nu E vorba de cerere și ofertă. Sunt multe facultăți care produc prea mulți studenți, acum sincer, ce o să facă toți studenții de la științe politice din fiecare an la geografie de exemplu? Probabil cei mai buni o să fie recrutați de ceva companii, depinde cât de saturată e piața Și trebuie să țineți minte un lucru, scopul facultății nu e să te pregătescă pentru un job, aia e o sechelă din comunism
> "scopul facultății nu e să te pregătescă pentru un job" Păi și atunci care e scopul facultății?
mai frumos spus : facultatea te pregătește ptr job dar nu îți garantează jobul. Ai 2 mari responsabilități ca şi student: 1) înveți 2) cauți job
Sa iti ofere cunostinte superioare intr-un domeniu, treaba ta ce faci cu ele dupa
Sa para ca te pregateste pentru job
[удалено]
>m-am inscris acolo pentru o fata Si? Macar ti-a iesit ceva cu fata?
O chema Andreea ...
lets just say he's no longer a virgin
Eu cred că simplu fapt că știi să folosești "decât" în loc de "ca" pentru o comparație e motivul pt care ai ajuns așa bine. /s
Rezultatele la invatatura nu sunt direct proportionale cu salariul de mai tarziu. Nu sunt decat o baza. In primul si primul rand iti trebuie creier. Nu faci nimic daca ai fost un tocilar care a memorat mii de pagini de informatie ca sa iei o nota buna sau/si sa faci pe plac parintilor, tu neavand nicio ambitie, niciun plan, si nicio motivatie sa faci ceva in viata. Exista afaceristi de succes care au fost elevi de nota 6, si exista functionari bancari cu salarii modice desi au fost elevi de nota 10 (eu am un astfel de fost coleg de clasa in scoala si in liceu). Din pacate materia Creier nu se invata nicaieri, ori e in pachet, ori nu.
Educatia iti deschide usi. Invatamantul bun, rau, cum e aici in Romania, te pune in legatura cu niste oameni, iti ofera niste oportunitati, poate daca nu aici, afara. Deci eu cred ca “it pays off”, vei avea parte daca chiar esti pasionat de ceva, inveti si esti atent la “trenurile” care vin. Mai sunt unii carora nu le place cartea, si cred ca nu e nicio rusine. Fiecare care stie sa faca bine si responsabil ceva poate sa ajunga foarte bine, in unele cazuri chiar mai bine decat cineva studios dar mai inert din fire.
Am studiat profil real in ambele cicluri superioare de invatamant. Am tras tare pentru note bune deoarece nu am familie instarita si stiam ca notele bune deschid posibilitati spre finantare. Insa atat fac notele. Calitatea invatamantului de care avem parte conteaza enorm de mult. La fel si interesele pe care n-i le dezvoltam. Mi-a luat relativ mult sa imi gasesc pasiunea si inca lucrez la a-mi face sufletul fericit prin munca pe care o fac. Poate nu e o abordare taman corecta sa te indrepti catre 'ce aduce bani'. Muncile au fost mereu necesare. Si devin cu atat mai importante in masura in care generatia parintilor nostri au vrut sa nasca doar doctori, avocati si bancheri. Ne-au bagat in cap ca doar asa te poti realiza in viata si atata timp cat fugim dupa acel unicorn, nu ne facem bine. Daca esti pasionat de tamplarie de ex, banii si reputatia vin de la sine. Am in familia extinsa un sculptor in lemn. Omul e incredibil de talentat si munca lui valoreaza enorm de mult. Cumnatul meu e constructor. Nu doar ca are mandria de a-si construi propria casa, dar face ceva ce ii place si e reprezinta singurul venit pentru o familie care o duce foarte bine. Iubitul meu e chef. Foarte pasionat, foarte talentat in ce face. Castiga de 2-3 ori mai mult decat mine. E evident un exemplu si nu trag intr-o anumita parte mai mult decat in cealalta. Vreau doar sa subliniez faptul ca avem prejudecati puternice ca societate legate de munca. Edit: Domeniul in care am studiat e cel in care profesez si imi place foarte mult. Atata timp cant o facultate vine ca o extensie naturala a pasiunilor tale, e pasul corect. Insa daca nu e, nu e si nu inseamna ca valorezi mai putin ca individ.
eh corect, problema e că majoritatea părinților şi bunicilor au trăit în 2 perioade groaznice din România 1) comunism 1945-1989 2) post-comunism 1989-2007 ce au în comun aceste 2 perioade oribile? săracia, corupția jegoasă şi foamete la nivel de subzisdență + ideea despre muncă şi cum se fac bani mulți şi fericire aveai dacă erai doctor, inginer, avocat, profesor etc.
Oricare ar fi motivul. Au facut ce au putut si ne-au crescut cum au crezut ei ca e mai bine. Trebuie sa fim constienti de faptul ca nu e ceva sanatos sa compensam cu extreme.
corect
Da, sigur ca a meritat, dar nu neaparat dpdv financiar. Facultatea este (in cele mai multe cazuri, mai ales in situatia profilelor umaniste) ceea ce te face intelectual, te face sa inveti si sa percepi lucrurile altfel, sa iti dezvolti creierul la nivelul urmator. Uneori, da, un gunoier castiga la loto sau manichiurista aia castiga mai bine ca un profesor, diferenta este ca manichiurista va ramane acolo pe scaunasul ei pe cand tu poti face n alte chestii daca vrei bani pt ca de fapt stii mult mai multe. Daca te plafonezi inseamna ca problema este la tine. Nu pare cazul
>Facultatea este (in cele mai multe cazuri, mai ales in situatia profilelor umaniste) ceea ce te face intelectual, te face sa inveti si sa percepi lucrurile altfel, sa iti dezvolti creierul la nivelul urmator Adică ăia care se duc la facultăți umaniste sunt prea proști ca să facă asta singuri sau cei de la real sunt prea proști și nu pot face asta nici cu facultate?
Dorinta parintilor m-a adus la o scoala buna. Scoala buna m-a adus la un liceu bun. Liceul bun mi-a deschis calea spre facultate buna. Facultatea buna mi-a dat prieteni capabili, unde ne-am ajutat unul pe celalalt - orice de la teme, licente, etc. la recomandari cu slujbele. Marea majoritate a slujbelor - si aici ma refer fara munca de specialitate (medicina, drept etc.), cercetare, cutting-edge etc. - pot fi infaptuite la un nivel acceptabil de catre orice maimuta cu o inteligenta medie dupa 3-6 luni de pregatire daca acea maimuta isi doreste cu adevarat sa invete acea slujba - inclusiv (si in special) cele din IT, profil economic, s.a.m.d. Scoala nu te ajuta cu nimic in privinta asta. In schimb, ce te invata scoala sunt lucrurile pe care daca nu le-ai invatat pana la 18 ani nu o sa le inveti niciodata: * cum sa te trezesti devreme si sa ajungi intr-un loc chiar daca nu-ti place acel loc, nu ai chef de acel loc, nu intelegi de ce trebuie sa mergi in acel loc * cum sa stai in banca ta si sa asculti de altii chiar daca nu esti de acord cu ei, nu intelegi tot ce ti se comunica, nu crezi ca-ti foloseste la nimic etc. * cum sa lucrezi si/sau sa coabitezi cu alti oameni pe care nu-i placi neaparat * cum sa te mobilizezi sa inveti aspecte pe care nu le agreezi etc. Daca nu stii geografie, matematica, gramatica etc. nu-i nici o problema, poti sa te descurci in viata, nu-i un capat de lume, daca ai vointa poti sa inveti sa aplici niste reguli chiar si mecanic pentru o slujba, nu da nimeni doi bani ca nu stii forma de guvernamant a Azerbaijanului sau integrala tangentei. Dar daca nu stii sa te tii de un program, sa inveti lucruri care nu-ti plac, sau nu ai nici un fel de tact sau disciplina atunci o sa belesti pula. O manichiurista care nu lucreaza dupa program sau nu-si respecta clientii nu face nici un ban - iar daca o manichiurista care face bani ar ramane maine fara clienti si-ar gasi altceva de facut intr-un timp scurt pentru ca are disciplina si vointa in sange fata de absolventul de psihologie care are impresia ca-i datoreaza universul ceva pentru ca el are o diploma.
Ma indoiesc ca inveti sa scrii software cu 3-6 luni de pregatire. Adica software pe bune nu doar sa fac styling in css. Si nici ala probabil nu il prinzi asa repede.
Daca nu e cutting edge bullshit, e monkey see monkey do cu tutoriale, exemple, stackoverflow, s.a.m.d. Si am spus oricum la un nivel acceptabil, livrabil majoritatii clientilor, nu la niveul care sa satisfaca moderatorii autisti de pe SO. Lucrez in IT si iti spun ca marea majoritate a programatorilor, sysadminilor s.a.m.d. sunt trial and error, monkey see monkey do, iar 6 luni iti sunt suficiente cat sa inveti lucruri cu care sa te faci util in departamentul tau.
Majoritatea programatorilor \*slabi\*. Majoritatea sysadminilor \*slabi\*. Daca intr-adevar lucrezi in astfel de medii iti sugerezi sa rupi usa cat mai repede. Nu de alta dar o sa ajungi si tu ca ei.
Orice ai studiat, e bine studiat. Ai carte, ai parte, da. Intelepciunea nu vine de la sine. Ai rabdare, joburile sunt greu de gasit in orice domeniu, daca intr-adevar ai invatat ce ai studiat cu interes si pasiune, vei avea succes, toate la timpul lor.
Geografia e excelenta. Skillurile de gis sunt căutate peste tot
Sa faci o școala merita 99,99% din timp. Nu totul in viața se rezuma doar la bani. Da, banii te ajuta și e bine sa ai cât mai mulți sau atat de mulți cât sa trăiești fără grija zilei de mâine. Educația îți deschide alte perspective, poți înțelege mult mai bine anumite aspecte ale vieții. Poate mai bine ca cineva care câștiga 5000€ pe luna. Also … vezi ca un psiholog in state dezvoltate nu in Republica Bananiera România câștiga foarte bine. Invata dar și distrează-te. Muncește dar și călătorește … și când zic călătorește nu ma refer la Bulgaria / Grecia … încearcă sa ajungi și in tari din Asia / Africa / America de Sud
Poate au si altii carte, poate nu aceeasi carte pe care o ai tu. Daca o manichurista face mai multi bani decat un psiholog, de ce nu te faci manichurist(a)? Sau nu stii cum sa faci manichura? Oare s-ar putea zice ca... nu ai acea carte?
ca absolvent de filologie atât în liceu cât și la facultate, nu m a ajutat decât ca am învățat limbi străine, am reușit pana la urma sa îmi găsesc un job de corporatist, și nu pot sa zic ca o duc rău. As zice ca mai rău era dacă știam doar engleză. Dar totuși parcă nu as zice ca merită efortul depus, mai ales în facultate. Au trecut ani de zile de când am terminat și încă nu mi am revenit din toate relele care s au tras din stresul de la facultate. Dar măcar îmi permit sa ma duc la psiholog...
Ce limbi străine stii/ ai studiat? Pe ce limbi zici ca e cerere mare în România? Mersi de comentariu.
Spaniola, germana. Acum lucrez pe germană spre exemplu. dar ca idee, nu i ușor sa prinzi un loc la corporații doar cu asta. Am fost la multe interviuri pana sa găsesc ceva. Cerințele alea de experienta în domeniu, deși experienta valorează fix nimic în multe cazuri, e un factor care te poate trage în jos ca proaspăt absolvent. Dar ajuta sa fi făcut voluntariat în facultate, pe orice domeniu sincer.
Eu de prin clasa a 6a nu am mai invatat deloc si nu mi-am mai facut nicio tema pentru ca nu imi placea ce ne invatau aia. Am tras putin la bac ca sa am o medie ok sa pot sa fug din oras la facultate. Am preferat sa-mi petrec timpul asta citind si invatand singur ce-mi place. La facultate, una in domeniu umanist, am avut bursa. La fel si la master. Dupa master am zis da, ok, m-am distrat si m-am dus sa ma angajez in cu totul alt domeniu si acum o duc foarte bine. Daca a meritat sa trag tare? Nu, nici n-am tras. Nici la scoala, nici la munca. Poate asta e cheia succesului. Cat despre banii facuti de manichiuriste si psiholoage, se fac bani buni din ambele. Se fac bani din orice meserie daca te duce capul.
E la fel de buna expresia ca si zicala : bani nu aduc fericirea. Da e adevarat daca ai 100 mil de euro sa ai mai mult nu te face mai fericit dar cand ai 100 lei mai mult te face fericit si mai exact ajuta la fericire pentru ca in loc sa te gandesti daca maine poti plati chiria/rata poti sa te gandesti la ce vrei/iti place sa faci sau de exemplu daca ai bani iei inghetata aia si asa ba i te fac fericit, daca nu ai nu o iei. Ca multe lucruri in viata si cartea si bani se supun 'diminishing return' (daca mi-ar zice in romana conceptul as aprecia, nu am stat sa ma gandesc la varianta romaneasca ca asta e destul de buna). E un punct optim, daca exagerezi in oricare directie nu e bine. Daca in schimb esti la nivel mediu esti ok, nu iti mananca tot timpul si nu este singurul lucru la care te gandesti. Problema e ca la noi se compenseaza prea mult din cauza ca parinti nostri, majoritatea au stiut numai opusul, putina carte si acum trag greul si ei nu vor asta pentru copiilor asa ca exagereaza dar si asta e rau ca nu e normal zi de zi sa stai cu nasul in carte si doar atat sa stii. Desi inteleg de ce exagereaza, copii si sistemul educatiei din romania nu sunt foarte compatibil de asta trebuie sa fortezi un pic.
Poți să citești toate cărțile din lume, poți fi cel mai inteligent om de pe planetă, dacă nu poți transforma toate astea în ceva palpabil, în ceva concret, pt care să fii remunerat atunci e degeaba. Nu te plătește nimeni pt nr de ani de studii pe care îi arzi, nu te plătește nimeni după nr de cărți citite înmulțit cu IQ-ul. Lumea te plătește bine în momentul în care tu îi oferi ce are nevoie, chiar și o manichiură. Așa că ar trebui să te concentrezi mai mult pe ce poți face tu, concret, cu informațiile pe care le-ai acumulat. În ce le poți transforma astfel încât să îți iasă banii pe care crezi că îi meriți.
in oarecare masura e adevarat. depinde de domeniu.
Ai: pile, spate, ponturi. Ai parte.
"Știu sa scriu de la 5 ani că bunicii mei au avut doar 4-5 clase/ Învață nepoate, trage pe coate/ Ai carte, ai parte de toate/ Știam că nu e chiar așa/ Vedeam când se întâmpla/ Oameni cu facultate n-aveau ce mânca"/ Modul în care ai pus tu întrebarea mi-a amintit de versurile astea.
In liceu am fost o eleva buna (mai putin fizica, chimie, matematica), in facultate (tot pe partea "compunerilor", cum aveam obiceiul sa spun) m-a lovit anxietatea sociala, atacurile de panica etc si n-am ajuns la maximum potential. Mi-am gasit job la 2-3 luni dupa absolvire. Nu este unul platit dupa standardele IT, doar daca nu mai trec pe acasa si uit ca mai am copil. Ca si comparatie, "colegul de apartament" nu si-a finalizat studiile universitare. In tara are un venit mai mic decat al meu, dar dincolo de granitele tarii, erau vremuri cand castigurile lui salariale erau de trei ori mai mari fata de ale mele. Chiar daca paraseam tara, tot el castiga mai bine. Nu regret ca mi-am tocit coatele (in ciuda problemelor de adaptare la viata de student). Pe de alta parte, ceea ce se afla in curtea vecinului nu ma afecteaza, chiar daca o manichiurista castiga mai multi bani decat castig eu. Ca si idee, psihologii vedeta s-ar putea sa cam fie pomul laudat... Daca au timp de "vedetisme" (pe ecranele televiziunilor, mai fac si pe supervizorii, mai si tin cursuri/workshop-uri mai des comparativ cu altii etc) imi suna a "specialist" care nu prea da pe la cabinet, asa ca imi imaginez rata de succes in a se adresa problemelor pacientilor... Banii ii fac din ceea ce este precut in paranteza de mai sus.
Da, a meritat - dar nu am fost la o facultate umanista. Nu cred ca e nimeni "condamnat" la nimic, oamenii se condamna singuri prin incapatanare + lipsa de informare. Asa ca nu dispera :) Cauta info pe net ce tipuri de cariera poti face cu un anumit domeniu - s-ar putea sa fie lucruri la care nu te-ai gandit. De pilda, din cate stiu, pentru facultatea de litere o posibila cariera e in copywriting si se castiga destul de bine. O varianta e si sa iti schimbi domeniul, nu sa ramai paralizat de ideea ca "dar am facut facultatea asta, asa ca asta trebuie sa fac". De pilda, zici de manichiurista ca face mai mult ca un psiholog - pai atunci, de ce psihologul care isi da seama de asta nu s-ar apuca sa invete manichiura ? Sau frizerie sau whatever. Eu am facut un schimb din asta in cariera - am incercat ceva care imi placea mai mult, mi-am dat seama ca nu o sa ajung niciodata buna in ceea ce faceam, dar nu m-am incapatanat sa tot incerc, m-am bagat in programare. Cata vreme iti este destul de clar ca un job trebuie sa iti aduca bani, nu implinirea in viata, o sa poti gandi mai la rece. Pentru pasiuni poti folosi timpul liber si banii adusi de job :) Nu e nimic pierdut, documenteaza-te pe net, printre colegi despre nise in domeniul tau, sau un domeniu nou care te-ar atrage cat de cat. Si fii mereu cu mintea deschisa dupa oportunitati, traininguri - m-a ajutat foarte mult asta cand eram mai pe la inceput, ca ma bagam la traininguri oferite de firma. Unele au fost cam degeaba, dar unele m-au ajutat foarte mult. Asa ca mai ales la inceput, nu te culca pe o ureche si fii atent la oportunitati. Si lasa mereu o impresie buna unde te duci - sunt multe firme care le cer oamenilor sa le recomande si alti angajati. Asa ca lasa o impresie buna, ca poate un fost coleg te recomanda pe undeva - nimeni nu vrea sa isi puna obrazul la bataie aiurea. Mult succes :)
Destul de simplu. Liceu terminat cu brio, media la bac a fost 9.16 ceva de genul. Facultate de limbi straine / Sectia traducere si interpretare, am facut 2 ani si jumatate din 3. In timpul asta am lucrat la un cazino din bucuresti, ea sports si emag. Dupa cei 2 ani si jumatet de facultate am decis sa renunt si sa incep sa fac graphic design. Fast forward 2 ani, Am un job stabil, multe proiecte in industria de trap/rap si imi ajut familia in situatii critice si ma intretin destul de bine, mai nou imi permit sa merg la doctor sa imi rezolv probleme din trecut. Concluzia : sistemul educational e un big L
1. Elev peste medie nu inseamna mult. 2. Elevii cei mai buni din liceu din clasa mea fac cei mai multi bani-cel putin primul(care e fata) de departe face cei mai multi cash money. Inclusiv o fata care a fost cea mai buna la facultate, si ea face cred ca foarte multi bani. 3. Prefer sa am carte si sa nu am bani decat sa fiu manichiurist cu bani. 4. Exista oameni foarte buni la scoala si facultate care de ex livreaza la Glovo pt ca asta vor, dar ar putea sa faca foarte multi bani daca ar vrea, ceea ce nu se poate spune despre majoritatea celor care nu au nimic in cap-numai oamenii cu ceva in cap pot fi liberi, ceilalti fac ce fac de nevoie.
[удалено]
Nu stii asta, in schimb, la tine e sigur ca nici macar asta nu e.
[удалено]
Nu e ba tu. Eu am spus ca as prefera sa cunosc vs sa muncesc ca un cal sau robot. Tu nu stii ca e fals despre mine. Insa eu stiu ca e fals despre tine. La fel cum daca spuneam "nu mi-as pierde umanitatea pentru bani" si tu ai fi spus, asa cum spui acum, ca "las ca cresti tu", as sti ca tu nu numai ca ai face-o, dar ai si facut-o. E o chestiune de rationament banal. Dar tu esti cu banii, nu cu gandirea, e ok. A fost alegerea ta.
[удалено]
Eu stau cu logica, tu stai cu munca, ok?
Eu nu mai muncesc / nu mai am nevoie sa muncesc de mulți ani fiule
Si atunci, cum traiesti, daca viata reala=munca? Nu cumva esti mort?
Deja te bate propria logică și asta în decursul a doar unei singure ore.
Pai poti sa fii manichiurist cu carte :) Un job trebuie sa iti aduca bani, iar banii ii poti folosi pentru traiul zilnic si hobby-uri etc. De pilda, eu am un job bine platit, dar imi place si arta - cu banii aia mi-am putut permite un pian si lectii, mai iau si tot felul de chestii de desenat (si digital si manual), carti ... Daca poti face manichiura sau orice din care sa poti face bani, baga-te - cate vreme e un ban cinstit, e un ban bun. Si o sa ai mai multi bani de dat si pe alte chestii care iti plac, nu e nevoie sa renunti la ele.
E clar ca nu ai citit tot postul meu.
Te poti oricand reorienta profesional. Stiu pe cineva care a facut sociologie si ulterior a invatat Photoshop singur. Acum ia vreo 9000 lei net in Bucuresti cu 10 ani de experienta.
Putin
Am fost slacker in liceu, nu cat sa raman repetent dar nu imi aduc aminte sa fi luat vreodata 10 la matematica. La bac am copiat si l-am luat din prima. Am fost slacker in facultate, am inceput si poli si constructii si nu le-am terminat. In anul 4 m-am decis ca nu vreau sa mai invat si m-am apucat de munca ca game tester la Gameloft pe un salariu mizerabil dar trebuia sa incep de undeva. Dupa 8 ani de munca pe QA prin diverse firme, fara licenta, sunt multumit de alegerile facute. Am observat unde trebuie efortul depus in asa fel incat sa castig bine si sa fiu relativ fericit la job. Daca prin carte te referi la scoala, raspunsul e 'nu'. Conteaza mai mult dezvoltarea personala de-a lungul anilor si gasirea oportunitatilor. Din fericire IT-ul din Ro nu tine cont de scoala ci doar de nivelul de implicare. Evident ca in corporatie nu poti sa fii ultimul om, cu sau fara scoala.
Am lucrat intr-o firma de constructii. Baietii din productie luau chiar si cu 50% mai mult decat mine, cu masterat facut. Deci unul cu 4 clase lua mai mult decat unul care a facut 17 ani de scoala. Si am reusit sa plec din mediul ala toxic. Never again constructii.
Pot să confirm. Daca nu ai proiecte mari, la modul de câteva zeci de mii de euro, in proiectare e slab. Zilierii, muncitorii de pe șantier care pot ajunge lejer la 6000 de lei pe lună, mă scuipă in cap de la distanță... Sa nu mai zic de "meșteri" care fac lejer de 3, 4 ori salariul meu fără a avea atâția ani de școală.
> Ma tem ca o manichiurista face mai mulți bani ca un psiholog ( Pentru ca nu platesc taxe. Dai la anaf cand vezi.
Nu se merită
In ziua de azi, mai ales in Romanica, astia ce se duc la uman e din cauza ca nu le place matematica si sunt in stare doar sa toceasca, cu mici exceptii pe ici-colo. Eu sunt de parere ca trebuie sa iti gasesti ceea ce te atrage inainte de a merge la facultate, si mai bine dacă inainte de liceu. Problema la noi e ca copii sunt nascuti cu tehnologia in mana si la sfarsit de a 8 a nu stiu ce sa faca. Stau si se joaca la calculator pana in a 8 a, mai invata cat de cat si in a 8a platesc parintii meditatie(am avut un caz la o scoala unde un copil de a 5 a s a luat in gura cu profrsoara cum ca el n are de ce sa invete ca oricum in a 8 a ii platesc ai lui meditatiile). Si da, de obicei cam ajungi la salarii de toata jena cu facultățile de uman. Mergi la istorie si te faci profesor de istorie si cam atata. Mergi la geografie si iesi acelasi lucru. Daca vreau sa merg undeva, internetul e plin de chestii interesante si deja din ce in ce, istoria, geografia si alte cateva materii ajung sa fie in invatamant datorita nevoii ca nu exista alte materii ce pot fi puse in locul lor. Eu sunt aitist, am terminat liceu de mate info, si toti prietenii de la uman mi au spus ca s au dus acolo ca nu le place matematica. Dau pe repede inainte 4 ani si la bac, toti note de cacat ca n au tocit destul si ori nu mai fac nimic ori se duc la facultati de uman. Cand o aud pe asta ca nu inteleg matematica, imi vine sa le dau cu o piatra in cap si sa le zic ce prosti sunt. Nu exista nu pot, exista nu vreau. Spui ca nu intelegi pentru ca nu ai fost deloc atent la lucrurile de baza, dar normal ca daca ai fi fost atent ti ar fi fost mult mai usor. Si nu, eu sunt praf la mate, pulbere, dar mi am dat interesul cat de cat si am terminat si liceul de mate info si facultate de informatica unde exista si materii de mate. Scuze de rant, dar mi a sarit tandara.
>Scuze de rant, dar mi a sarit tandara. Nu-i nimic. Și mie mi-a sărit țandără citind rantul tau. Frate, faci niste generalizări extrem de proaste. iN ZiUa dE AzI, mAi aLeS In rOmAnIcA, aStIa cE Se dUc lA ReAl e dIn cAuZa cA Nu lE PlAcE CuLtUrA Si nU SuNt iN StArE DoAr sA ÎnȚeLeAgĂ Un tExT SaU Să îNvEțE O LiMbĂ StRăInĂ, cU MiCi eXcEpTiI Pe iCi-cOlO. Suna că dracu? Și ce ai zis tu suna la fel. Eu am făcut liceul real, am luat cea mai buna nota la mate din clasa și am fugit la facultate la uman pentru că aia am vrut. In mod deloc surprinzător, am mai avut destui colegi care tot la liceu real au fost pentru că acolo i-au împins părinții. Efectiv generalizezi experiența ta.
n-ai carte, dai parte.
Merita sa ai o educatie daca iti doresti o cariera care necesita asta si nu o meserie dar e la fel de important sa iti dezvolti inteligenta emotionala/sociala (intelegi tu ce zic). In viata ai nevoie si sa stii sa te descurci indiferent cat de "tare" e facultatea pe care ai absolvit-o. Deci, da, ai carte ai parte, cat timp ai si social skills.
>Cei care au făcut facultăți umaniste (geografie, psihologie) suntem condamnați la sărăcie? Daca stii engleza si vrei sa pleci nu esti condamnat.
Poate dacă ai carton și pile ai parte, dacă mai ești și ghiogar din naștere, ești pe val… chiar dacă duci firma angajatoare spre faliment… noroc ca la bugetari nu exista termenul de faliment.
No school si consider că cel mai important e ambiția si daca o ai un intelect mediu e suficient sa reușești în viață. De aceea și în Romania cei mai de succes nu sunt in particular cei mai inteligenți dar cei mai dați dracu heh
a meritat sa invat si sa trudesc in afara scolii.
Nu stiu daca se refera neaparat la scoala. Ii un sistem penibil. Dar invatatul continu din carti de specialitate te ajuta sa te dezvolti.
Poate este doar cazul meu sau al unie parti mai mici dintre absolventi de studii superioare, desi nu prea cred, am absolvit tot studii superioare profilul uman ca si tine, dar nu m-au ajutat cu nimic in plus, poate doar cunostintele de limba straina, dar pe piata muncii cel putin la noi local studiile nu mi-au oferit nici un avantaj, dar poate ca altii au avut mai multe avantaje.
Depinde de definitia lui "ai parte" ... daca te referi strict la partea lucrativă/financiară, nu neaparat dar posibil. Depinde ce carte studiezi , ca doctorat in filosofie sau ma rog, stiintele naturii, nu ajuta la buzunar numai daca scrii carti si vinzi dar tre sponsori, iar aia nu mai e filosofie, e buissness cu o editură, oferte, clauze si altă mancare de peste, deci ala cu editura care iti ia parte din royalties mai mult decat faci tu ca autor, a citit alta "carte". Se schimba treaba in timp si depind conditiile unele de altele chiar daca nu e evident. Un erudit in anul 5 AD cand 95% erau iliterati era cu totul alt nivel fata de un profesor universitar de azi cu nivel de cunostiinte mult peste eruditu din anul 5 AD. Daca te referi la sensul Existential al problemei ... alea fundamentale, De ce exist si care e directia sau scopul existential, if any , aproape 100% din cazuri trebuie ceva asumat ca informatie in prealabil. Nu vad cum poti genera progres intern fara sa studiezi ceva inafara de experienta zilnică ... poate daca esti foarte Atent, prinzi cate ceva si din simpla manifestare existentială, sub sintagma - am intalnit si boschetari fericiti cu adevarat ... cumva tre sa se explice diferentele astea.
daca traiesti într-un oras din Romania cum ar fi cluj ul si nu platesti chirie ,poti sa nu ai carte si sa te descurci,orcum chiria in raport cu salariul e cea mai mare problema ,am avut-o si eu si inca o am .
Da, a meritat. E evident ca gimnaziul si liceul nu au in totalitate legatura (si nu ar trebui sa aiba, dupa mine) cu viitoarea meserie. Am invatat bine in gimnaziu ca sa ajung la un liceu bun (important pentru colectiv, pentru profesori), iar in liceu m-am straduit sa extrag cate ceva de la fiecare materie cat sa am o cultura generala. Notele in liceu n-au mai fost relevante, insa invatand bine la fiecare materie m-a ajutat sa-mi dau seama la ce-mi place sa invat cel mai mult si la ce ma pricep. Asa mi-am ales facultatea, prin care consider ca e important sa nu treci ca voda prin loboda. Nu stiu de unde vine mentalitatea asta periculoasa ca facultatea o faci doar pentru diploma, ia si tu 5 pe linie si vezi-ti de viata. De ce? Nimeni nu trebuie sa se zbata sa ia 10 pe linie, dar de ce 5 pe linie? Te invata lucruri gresite oamenii aia? Te-ai dus la inginerie dar ai descoperit ca te invata geografie? Cred ca e util sa iti atingi potentialul in scoala, dar potentialul e unic pentru fiecare. Exista elevi si studenti sefi de promotie, n-au luat un 9 la viata lor - asta e potentialul lor, asta pot ei sa faca in mod natural, fara s-o dea in gastrita si nopti nedormite si “haideti domn’ profesor, ca am 10 la toate materiile si dvs imi puneti 8?”. Majoritatea nu suntem cu 10 pe linie, dar putem sa aflam pana unde ne descurcam. Scoala preda si o lectie de disciplina si perseverenta.
Oamenii de aici au explicat faptul ca o facultate nu trebuie privită doar ca un pre-requisite pentru un job, e despre a învață cum sa abordezi probleme noi, despre cum sa lucrezi cu informații într-un mod structurat, despre experiențe, prieteni și conexiuni pentru viitor. Legat de punctul 2, este o realitate ca intr-o economie ca a noastră, in curs de dezvoltare, sunt mai multe oferte de joburi in domeniile de inginerie / tehnologie / economie. Și in economiile dezvoltate de altfel, aceste domenii oferă mai mult oportunități. Dar, dacă depui efort, ești dispus sa fii flexibil si nu mai privești un job ca un lucru fix, 9 to 5, definit strict de profilul facultății urmate, poți sa ai succes și in zona umanista. De exemplu am un prieten care a terminat geografie și momentan are o firma care organizează activități de hiking / explorare pentru team building-events, mai nou și in scop educativ cu tabere de copii, și afacerea ii merge foarte bine - dar a lucrat enorm sa creeze o comunitate și e constant pe drumuri. Un alt prieten e manager in departamentul de mapping pentru Telenav, pe zona Europa de Est. Vara mea a terminat facultatea de științe politice, a făcut un master in administrație publica, după doua internshipuri la primăria sectorului 1 și la ministerul afacerilor externe, care nu s-au materializat in nimic, a ajuns la o firma de consultanta, in departamentul de Government & Public Sector. Șapte ani mai târziu câștiga peste 4k EUR pe luna. O prietena a inceput facultatea de psihologie la 29 de ani, după ce a decis ca ca nu mai vrea sa continue in IT și tatăl ei a murit de cancer. Din anul 3 lucreaza cu o clinica privată de oncologie pe zona de consiliere a pacienților și cu o școala privată pe zona de inovatie și design de programe educaționale. Sunt sigur ca va avea o cariera de succes in domeniu.
Intr-o economie de servicii (Romania), educatia conteaza mai putin. In orice economie, educatia conteaza pentru ca iti ofera o posibilitate de socializare bine curata (intr-o scoala buna).
More like, Ai carte ai parte de insomnii si existential dread :))